Eliberare din sclavia alcoolului

„Tata a fost alcoolic, iar eu i-am călcat pe urme. La 12 ani consumam băuturi alcoolice. Pe când m-am căsătorit, mă îmbătam deja în fiecare zi. Aveam porniri violente; poliţia a venit deseori în ajutorul familiei mele. Sănătatea mea s-a deteriorat. Din cauza alcoolului, am avut o hemoragie gastrică, în urma căreia am scăpat cu viaţă ca prin minune. După aceea, am făcut ciroză şi anemie. În încercarea de a mă lăsa de acest viciu, m-am alăturat grupurilor alcoolicilor anonimi, dar fără nici un rezultat. Mă simţeam prins fără scăpare ca într-o pânză de păianjen.“ — VÍCTOR *, ARGENTINA.

AUZIM deseori astfel de relatări despre unii oameni care au căzut în capcana alcoolului. Asemenea lui Víctor, aceştia se simt fără speranţă. Totuşi, pot fi depăşite sau evitate problemele cauzate de abuzul de alcool? Dacă da, cum?

Recunoaşterea problemei

Mai întâi de toate, e important ca persoana în cauză şi cei apropiaţi să admită că problema există. Dependenţa nu este decât vârful aisbergului. Aceasta apare în timp, pornind de la un consum probabil moderat. Surprinzător totuşi, majoritatea accidentelor, actelor de violenţă şi dificultăţilor sociale asociate alcoolului nu sunt cauzate de cei dependenţi de alcool. Iată ce precizează Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS): „Cea mai bună modalitate de a elimina problemele legate de alcool din societate este concentrarea eforturilor asupra reducerii consumului de alcool mai degrabă la cei ce beau moderat decât la cei ce beau excesiv“ (sublinierea noastră). Consumi alcool peste limitele recomandate de autorităţile medicale? Bei în situaţii care necesită o atenţie deplină şi reflexe prompte? Îţi cauzează obiceiurile legate de consumul de alcool probleme în familie sau la locul de muncă? A recunoaşte că obiceiurile legate de consumul de alcool prezintă anumite pericole şi, în consecinţă, a reduce cantitatea de alcool este într-adevăr „cea mai bună modalitate“ de a evita problemele grave de mai târziu. Dacă devii dependent, e mult mai greu să faci schimbări.

O reacţie des întâlnită în rândul celor ce consumă excesiv alcool este negarea. „Nu beau mai mult ca alţii“ sau „Mă pot opri când vreau“, spun ei. „Deşi nu mai aveam mult până când alcoolul m-ar fi ucis, nu m-am considerat dependent; de aceea nu am luat niciodată măsurile necesare“, afirmă Konstantin din Rusia. „Am încercat de multe ori să nu mai beau, dar în sinea  mea nu am vrut să accept ideea că sunt alcoolic“, îşi aminteşte Marek din Polonia. „Subestimam problemele pe care le aveam din cauza alcoolului.“

Cum poate fi ajutată o persoană să-şi recunoască problema şi apoi să ia măsuri pentru a o depăşi? Mai întâi de toate, ea trebuie să admită că necazurile sale sunt cauzate de abuzul de alcool şi că abstinenţa îi va îmbunătăţi calitatea vieţii. Aşa cum se afirmă în La Revue du Praticien — Médecine Générale, modul său de a gândi trebuie să se schimbe; nu mai trebuie să spună „Beau pentru că m-a părăsit soţia şi pentru că mi-am pierdut locul de muncă“, ci „Soţia m-a părăsit şi mi-am pierdut locul de muncă pentru că beau“.

Dacă doriţi să ajutaţi un alcoolic să facă această schimbare în modul de a gândi, aţi putea aplica următoarele sugestii: Ascultaţi cu atenţie, folosiţi întrebări directe care să-l ajute să vorbească despre emoţiile şi sentimentele sale, manifestaţi empatie ca să se simtă înţeles, lăudaţi-l chiar şi pentru cele mai mici progrese, evitaţi spiritul critic sau o atitudine care l-ar putea împiedica să se exprime deschis şi să caute ajutor. Îndemnaţi-l să întocmească două liste cu răspunsuri la următoarele întrebări: Ce se va întâmpla dacă voi continua să beau? şi Ce se va întâmpla dacă nu mai beau?

În căutarea ajutorului

Când o persoană începe să bea în exces, ea nu este lipsită de valoare sau incorigibilă. Deşi unii oameni reuşesc singuri să abandoneze acest viciu, de multe ori cei ce depind de alcool ar putea avea nevoie de ajutor de specialitate pentru a ajunge la abstinenţă. * Tratamentul ambulatoriu a dat rezultate în cazul unora. Totuşi, când cel în cauză prezintă simptome grave de sevraj, este nevoie de spitalizare. După dispariţia primelor simptome fizice de sevraj, de regulă după două până la cinci zile, poate fi prescris un tratament pentru reducerea dorinţei de a bea şi pentru continuarea abstinenţei.

Totuşi, programele de dezintoxicare nu garantează succesul. Medicaţia nu este decât o măsură temporară, dar care nu aduce vindecarea. Alain din Franţa a urmat mai multe tratamente de dezintoxicare. „Nu ieşeam bine din spital că şi reîncepeam să beau, iar asta pentru că mă asociam cu aceiaşi tovarăşi de băutură. Problema era că nu aveam motivaţia corectă de a mă opri“, spune el.

Încercarea de a umple golul

Adevărul e că mulţi nu reuşesc deoarece alcoolul lasă în urmă un gol, oarecum asemănător golului pe care-l lasă pierderea unui prieten apropiat. „Mă gândeam încontinuu la băutură“, spune Vasili din Rusia. „Dacă trecea o zi fără să beau, atunci era o zi pierdută.“ Pentru cel dependent de alcool, toate activităţile sunt mai puţin importante decât satisfacerea dorinţei de a bea. „Unicul meu scop în viaţă era acela de a bea şi de a face rost de bani ca să beau“, îşi aminteşte Jerzy din Polonia. Evident, găsirea unui nou scop în viaţă are o importanţă vitală pentru un alcoolic care vrea să se lase de băutură.

Un manual publicat de OMS în care li se dau sfaturi celor ce încearcă să-şi schimbe obiceiurile legate de consumul de alcool subliniază importanţa desfăşurării unor activităţi pline de sens pentru evitarea recidivei. O recomandare ar fi participarea la activităţi religioase.

Activităţile spirituale pot ajuta persoana să se elibereze din sclavia alcoolului. De exemplu, după ce a fost închis de trei ori pentru delicte comise sub influenţa alcoolului, Alain a început să studieze cu Martorii lui Iehova. Iată ce mărturiseşte el: „Studiul Bibliei mi-a dat un  scop în viaţă şi m-a ajutat să rezist tentaţiei. Motivaţia mea nu era doar aceea de a mă lăsa de băut, ci mai presus de toate de a-i plăcea lui Iehova“.

Depăşirea recidivei

Consilierii pe tema abuzului de alcool îndreaptă atenţia spre importanţa acordării de sprijin şi încurajării celui ce doreşte să se descătuşeze din lanţurile alcoolului. Mulţi şi-au pierdut familia şi prietenii din cauza stării deplorabile în care ajunseseră. Izolarea ce rezultă poate duce la depresie şi chiar la sinucidere. Manualul menţionat înainte le dă următoarele sfaturi celor ce îi acordă sprijin unui alcoolic: „Încercaţi să nu criticaţi persoana pe care o ajutaţi, chiar dacă purtarea ei vă irită sau vă dezamăgeşte. Reţineţi că nu e niciodată uşor să schimbi nişte obiceiuri. Vor fi cu siguranţă şi săptămâni bune, şi săptămâni rele. Trebuie să încurajaţi persoana în cauză, să o îndemnaţi să nu bea peste măsură sau chiar să nu bea deloc. De asemenea, trebuie să fiţi inventivi“.

„Ceea ce m-a ajutat a fost iubirea şi grija prietenilor din congregaţia locală a Martorilor lui Iehova“, relatează Hilario, care a băut aproape 30 de ani. „Am avut multe recidive, însă ei mi-au fost mereu alături, încurajându-mă şi dându-mi sfaturi biblice oportune.“

Dacă te lupţi să te eliberezi din capcana alcoolului, nu uita că s-ar putea să ai şi recidive. Consideră-le o parte din drumul spre eliberare. Nu renunţa! Analizează ce factori au dus la recidivă şi pe viitor evită-i pentru a nu suferi alte eşecuri. Identifică situaţiile care ţi-au stârnit dorinţa de a bea. E vorba de plictiseală, deprimare, singurătate, certuri, stres sau anumite evenimente ori locuri în care ceilalţi beau? Atunci evită-le! „Am învăţat să înţeleg şi să identific acele stări sufleteşti care m-ar putea împinge să beau“, afirmă Jerzy, căruia i-au trebuit doi ani ca să devină total abstinent. „Acum mă feresc de orice situaţie care mi-ar putea stârni dorinţa de a bea. Nu mă apropii de locurile în care se bea alcool. Nu consum alimente care conţin alcool şi nu folosesc nici produse cosmetice sau medicamente pe bază de alcool. În plus, nu mă uit la nici o reclamă la alcool.“ Pentru a-şi putea stăpâni dorinţa de a bea, mulţi şi-au găsit refugiul în rugăciune, cerându-i lui Dumnezeu „puterea care depăşeşte normalul“. — 2 Corinteni 4:7; Filipeni 4:6, 7.

Eliberare!

Deşi poate fi vorba de o luptă necontenită, descătuşarea din lanţurile dependenţei de alcool este posibilă. Toţi cei menţionaţi în acest articol au reuşit. Acum ei sunt mai sănătoşi şi se bucură de foloasele acestei eliberări atât în familie, cât şi la locul de muncă. Iată ce spune Alain: „În sfârşit, sunt liber: nu mai sunt înrobit de alcool“. Konstantin mărturiseşte: „Faptul că l-am cunoscut pe Iehova m-a ajutat să-mi păstrez familia. Acum am un scop în viaţă. Fericirea mea nu depinde de alcool“. Víctor precizează: „Mă simt un om liber. Mi-am recăpătat demnitatea şi identitatea“.

Indiferent că eşti în pericolul de a suferi un accident din cauza alcoolului, că ai probleme legate de abuzul de alcool sau că eşti dependent, poţi face schimbări. Dacă obiceiurile tale legate de consumul de alcool îţi ameninţă sănătatea, nu ezita să faci schimbările necesare. Va fi spre binele tău şi al celor ce te iubesc.

[Note de subsol]

[Legenda fotografiei de la pagina 10]

Primul pas e recunoaşterea problemei

[Legenda fotografiei de la pagina 11]

Mulţi au nevoie de ajutor de specialitate pentru a se reabilita

[Legenda fotografiei de la pagina 12]

Rugăciunea te poate ajuta

[Legenda fotografiei de la pagina 12]

Poţi dobândi puterea de a te abţine!