„Ne vedem la fântână“

DE LA CORESPONDENTUL NOSTRU DIN MOLDOVA

MIREASA priveşte emoţionată cum apa e scoasă din fântână şi aruncată pe drum. Râde fericită când mirele o ia în braţe şi traversează drumul ud. Prietenii şi familia, adunaţi pentru a-i vedea pe proaspeţii căsătoriţi îndeplinind un ritual străvechi, izbucnesc în urale. Acest obicei de nuntă neobişnuit arată că în Moldova fântâna reprezintă ceva mai mult decât o sursă de apă.

Situată în sud-estul Europei, Moldova este mărginită la nord, la est şi la sud de Ucraina, iar la vest de România. Are o suprafaţă de circa 34 000 km².

Deşi pâmântul Moldovei este scăldat de aproape 3 100 de râuri, seceta loveşte frecvent  ţara, râurile nereuşind să acopere necesarul de apă al celor 4 300 000 de locuitori. De aceea, mai bine de 20% din rezerva de apă a ţării provine din fântâni. Se estimează că pe teritoriul Moldovei, în bazinul Prutului, există între 100 000 şi 200 000 de fântâni.

Poziţionate strategic de-a lungul şoselelor şi drumurilor, fântânile, ce au acoperişuri bogat ornamentate, sunt gata să stingă setea călătorului istovit. În multe sate, fântâna este şi locul unde-şi dau întâlnire prietenii şi unde se discută evenimentele de peste zi.

Respectul pentru apă, o tradiţie

În Moldova respectul pentru apa de fântână este arătat în fel şi chip. De pildă, latrina se construieşte la o distanţă apreciabilă de fântână. Pentru menţinerea purităţii apei, surplusul nu se aruncă înapoi în fântână, ci se varsă pe pământ sau într-un vas aşezat lângă fântână. În plus, este nepoliticos să scuipi în apropierea unei fântâni. Mai mult, tradiţia spune că nu trebuie să te cerţi cu cineva lângă o fântână.

Fântâna promovează un spirit de solidaritate printre moldoveni. Săparea unei fântâni este un eveniment la fel de important precum ridicarea unei case. Nu întâmplător există o vorbă prin partea locului: „Cine nu a ridicat o casă, nu a crescut un copil, nu a săpat o fântână sau nu a sădit un pom a trăit degeaba“. Când fântâna este gata, se dă o masă mare la care sunt invitaţi toţi cei ce au ajutat la săparea ei.

Îngrijorări privind mediul înconjurător

Apa din majoritatea fântânilor moldovene provine din pânza freatică aflată la o adâncime de 5–12 m. Un alt strat acvifer se află la 150–250 m. În pofida măsurilor preventive tradiţionale, pânza freatică a fost în mare parte contaminată din cauza folosirii inadecvate a substanţelor chimice agricole şi a deversării reziduurilor industriale în locuri nepotrivite. Publicaţia Naţiunilor Unite Republic of Moldova Human Development Report, din 1996, semnala că nitraţii şi bacteriile patogene au contaminat „circa 60% din fântânile Moldovei“. În ultimii ani, scăderea producţiei industriale şi a cantităţii de chimicale şi de combustibili care se infiltrează în pânza freatică a dus la îmbunătăţirea calităţii apei din fântâni.

Dacă mergeţi în ospeţie în Moldova, nu trebuie să aruncaţi apă pe drum ca să purtaţi o conversaţie prietenoasă cu cineva. Puteţi chiar afla ultimele ştiri în timp ce vă potoliţi setea cu o cană de apă. Nu trebuie decât ca un moldovean ospitalier să-şi dea întâlnire cu voi la fântână.

[Chenarul/Fotografiile de la paginile 26, 27]

UN MEŞTEŞUG TRADIŢIONAL

De când a terminat şcoala, Oleg, un meşter priceput, confecţionează acoperişuri din tablă pentru fântâni, lucrându-le cu măiestrie. „Cred că avem acest meşteşug în sânge“, spune Oleg. „La începutul secolului trecut, bunicul a învăţat să lucreze tabla de la unul dintre evreii care stăpâneau această artă şi care locuiau în comunitatea evreiască din afara oraşului Lipcani. După masacrarea populaţiei evreieşti din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, în oraş au rămas câţiva meşteri care nu erau evrei. Atunci a învăţat tata meşteşugul şi mi l-a transmis şi mie.“

La realizarea modelelor complicate care împodobesc acoperişul fântânilor, Oleg foloseşte unelte simple şi câteva tipare. Mâinile-i sunt conduse de tradiţie şi imaginaţie. Talentul său este foarte apreciat de localnici. Oleg spune: „Când merg la alt meşter, clienţii mei se târguiesc ca să obţină un preţ mai bun, dar când vin la mine, plătesc bucuroşi atât cât le cer“.

[Hărţile de la paginile 26, 27]

(Pentru modul în care textul apare în pagină, vezi publicaţia)

UCRAINA

MOLDOVA

ROMÂNIA

Marea Neagră