Lumea în obiectiv

Prietenii şi inima

„Prieteniile şi relaţiile apropiate cu membrii familiei reduc riscul de infarct sau de accident vascular cerebral“, precizează ziarul spaniol Diario Médico. De multă vreme, medicii sunt de părere că nivelul colesterolului, tensiunea şi greutatea corpului afectează considerabil inima. Însă, în urma unui studiu recent, efectuat pe un eşantion de 500 de femei care sufereau de dureri în piept, s-a constatat că trebuie luate în considerare şi relaţiile de prietenie şi de familie. Acest studiu a dezvăluit că, „în cazul femeilor care nu sunt în relaţii bune cu semenii lor, riscul de a muri [prematur] e de două ori mai mare decât în cazul femeilor sociabile“. Carl J. Pepine, un coordonator al acestui studiu, adaugă: „S-a observat o diminuare a riscului [de infarct sau de accident vascular cerebral] şi la femeile care au doar unu sau doi prieteni apropiaţi“.

 O curiozitate în lumea acvatică

Cercetătorii de la Universitatea din Stuttgart (Germania) au descoperit recent un burete alb, rotund, înzestrat cu talente neobişnuite, se spune în ziarul german Die Welt. Minusculul burete se poate propulsa câţiva centimetri pe zi, fiind cel mai iute burete descoperit până acum. În timp ce se contractă ritmic, elimină apa din organism, iar volumul corpului i se reduce cu până la 70%. Când inspiră, absorbind apă, înghite substanţe nutritive şi oxigen solubil. Cercetătorii au descoperit că dacă în acvariu se pun crustacei, mişcările de contracţie ale buretelui cresc în intensitate. „E neobişnuit“, spune cercetătorul Michael Nickel, întrucât buretele „nu are sistem nervos“. Cum reuşeşte buretele să-şi controleze mişcările sau să detecteze prezenţa altor vietăţi fără să aibă sistem nervos? Cercetătorii studiază atent această formă de viaţă în speranţa că îi vor afla secretul.

Krillul din Antarctica ameninţat cu dispariţia

Krillul din Antarctica, un crustaceu mic asemănător cu crevetele, verigă esenţială în lanţul trofic, este pe cale de dispariţie. Potrivit opiniei lui David Adam, menţionate în ziarul londonez The Guardian, din anii ’70 încoace, numărul acestor crustacei a scăzut cu 80%. Aceste vietăţi se hrănesc cu alge care trăiesc sub banchize. Din anii ’50 însă, temperatura medie în jurul peninsulei Antarctica a crescut cu 2,5°C, o parte din gheaţă topindu-se. Angus Atkinson de la British Antarctic Survey spune: „Nu înţelegem pe deplin de ce creşterea temperaturii duce la topirea gheţii de aici, însă credem că aceasta este una dintre cauzele scăderii numărului acestor crustacei“. Echipa a examinat documentele întocmite în urma cercetărilor ştiinţifice a nouă ţări ce-şi desfăşoară activitatea în Antarctica; cercetările au avut loc în perioada 1926–1939 şi 1976–2003. Concluzia a fost că, în prezent, a rămas doar o cincime din crustaceii care existau acum trei decenii.

Fluieratul: o nouă limbă

Păstorii din La Gomera (Insulele Canare) folosesc limbajul silbo, care are la bază fluieratul. Folosind un cod alcătuit din două vocale şi patru consoane fluierate pe diferite tonalităţi, păstorii pot comunica la distanţe foarte mari. Recent, cercetătorii au folosit imagistica prin rezonanţă magnetică (IRM) pentru a compara activitatea creierului a cinci vorbitori de limbă spaniolă cu cea a cinci păstori vorbitori de limbă spaniolă şi silbo. Cercetătorii au descoperit că, în timp ce păstorii comunică prin fluierături, „creierele lor emit aceleaşi semnale ca atunci când vorbesc“, se arată în ziarul spaniol El País. Articolul, care citează cuvintele unui cercetător, precizează: „Rezultatele obţinute dovedesc o dată în plus cât de repede se poate adapta creierul uman la noi forme de comunicare“.

Traduceri tot mai scumpe

În mai 2004, Uniunea Europeană s-a extins cu alte zece ţări, ajungându-se la un total de 25 de ţări membre. Această extindere a atras după sine dificultăţi de ordin lingvistic, ceea ce a dus la creşterea preţurilor traducerilor. Cele 20 de limbi folosite de cele 25 de state membre sunt considerate limbi oficiale. Prin urmare, documentele trebuie traduse în toate aceste limbi. „În 2003, înainte de extindere, Comisia Europeană a tradus 1 416 817 de pagini“, se precizează în revista franceză Valeurs Actuelles. Totuşi, numărul paginilor traduse creşte rapid. Având în vedere că există nouă limbi noi, combinaţiile de traducere posibile (de pildă, din malteză în finlandeză sau din estoniană în greacă) au crescut de la 110 la 380. O sarcină deosebit de dificilă este găsirea de traducători şi de interpreţi calificaţi. Se preconizează că bugetul pentru traducere, care în prezent este de 550 de milioane de euro, va creşte considerabil, „ajungând, după cât se pare, la 808 milioane de euro“, afirmă Robert Rowe, de la serviciile de traducere din cadrul Comisiei Europene.

Fum sfânt?

Particulele de fum emise de lumânările şi tămâia care ard ar putea pune în pericol viaţa preoţilor şi a enoriaşilor care stau mult timp în bisericile cu ventilaţie insuficientă, se afirmă în The Sydney Morning Herald. În urma unui studiu, s-a descoperit că nivelul particulelor de fum din două biserici era de „până la 20 de ori mai ridicat decât nivelul considerat potrivit în raport cu standardele de poluare atmosferică europene“, se spune în ziar. Articolul preciza că nivelul de poluare din biserici este acelaşi cu „cel de pe străzile unde circulă 45 000 de maşini zilnic“. Expunerea regulată la aerul poluat din aceste încăperi creşte probabil riscul apariţiei cancerului pulmonar şi a bolilor pulmonare, avertiza unul dintre autorii studiului.

In memoriam. . .

În centrul Londrei a fost dezvelit „un monument ridicat în cinstea animalelor care au slujit, au suferit şi au murit de-a lungul secolelor în războaie şi în conflicte alături de britanici şi de forţele aliate“, precizează The Times. Monumentul este o sculptură din bronz înfăţişând un cal, un câine şi doi catâri cu poveri, înconjuraţi de un zid de piatră pe care sunt sculptate imagini ale altor animale care „au luptat“ în războaie. În Primul Război Mondial, de pildă, au murit circa opt milioane de cai, precum şi o mulţime de catâri şi măgari. Ziarul The Guardian arată că pentru a citi hărţile noaptea, soldaţii din Primul Război Mondial au folosit licurici. Un animal deosebit, numit Rob „câinele-paraşută“, a sărit de peste 20 de ori cu paraşuta în nordul Africii şi în Italia. În plus, în timpul Primului Război Mondial, un porumbel pe nume Cher Ami „a transmis nu mai puţin de 12 mesaje şi nu a dat greş niciodată“, se spune în The Times. Însă, potrivit unei surse, circa 20 000 de porumbei au murit în timpul acelui război.