Cea mai îngrozitoare plagă din istorie

ÎN OCTOMBRIE 1918, Primul Război Mondial era în toi. Deşi sfârşitul ostilităţilor era aproape, presa nu avea încă libertate de exprimare. Nefiind implicată în război, Spania a putut da publicităţii ştirea potrivit căreia un număr îngrijorător de mare de civili din multe zone ale globului se îmbolnăveau şi mureau. Aşa a ajuns boala să rămână în istorie sub numele de gripa spaniolă.

Pandemia * a început în martie 1918. Mulţi cercetători afirmă că a izbucnit în statul Kansas (SUA). De acolo, se pare că soldaţii americani au dus boala în Franţa. După o serie de decese neaşteptate, în iulie 1918 răul părea că trecuse. Medicii nici nu bănuiau că pandemia se pregătea să revină în forţă.

La 11 noiembrie 1918, când Primul Război Mondial s-a încheiat, lumea era în culmea fericirii. Ironia este însă că tot atunci a izbucnit şi epidemia. Era un ucigaş de temut, ocupând mereu prima pagină a ziarelor de pe mapamond. Puţini dintre martorii acelor vremuri nu i-au căzut victimă. Teama domnea pretutindeni. Un specialist a afirmat: „În 1918, speranţa de viaţă scăzuse în Statele Unite cu mai bine de 10 ani“. În ce fel s-a deosebit această epidemie de altele?

 O epidemie neobişnuită

Spre deosebire de celelalte epidemii, ea a lovit cu repeziciune. În ce sens? Într-o carte recent apărută, The Great Influenza, John M. Barry a citat un document în care se spunea: „În Rio de Janeiro, un bărbat a cerut o informaţie unui student la medicină pe nume Ciro Viera Da Cunha, care aştepta tramvaiul. Bărbatul avea o voce perfect normală. În clipa următoare, s-a prăbuşit şi a murit. În Cape Town (Africa de Sud), când Charles Lewis a luat tramvaiul spre casă, care se afla la vreo 5 km distanţă, taxatorul s-a prăbuşit şi a murit. Pe parcursul călătoriei, alţi şase oameni din tramvai au murit, inclusiv vatmanul“. Toţi fuseseră răpuşi de gripă.

Un aspect deosebit pe care boala l-a adus cu sine a fost teama, teama de necunoscut. Ştiinţa nu cunoştea cauza acestei boli şi nici modul ei de răspândire. S-au luat măsuri privind sănătatea publică: oraşele-port au fost puse în carantină, iar cinematografele, bisericile şi alte locuri publice au fost închise. În San Francisco, California (SUA) autorităţile au ordonat ca populaţia să poarte măşti de tifon. Cine nu purta mască era amendat sau trimis la închisoare. Dar se pare că nimic nu mergea. Măsurile erau ineficiente şi tardive.

Exista şi temerea că gripa nu-şi alege victimele. Din motive încă necunoscute, pandemia din 1918 nu i-a lovit mai întâi pe bătrâni,  ci pe tinerii sănătoşi. Majoritatea celor ce au murit de gripă spaniolă aveau între 20 şi 40 de ani.

În plus, această epidemie a cuprins întreaga lume. A ajuns până şi pe insulele tropicale! La 7 noiembrie 1918, gripa a fost dusă cu vaporul pe Insulele Samoa de Vest (cunoscute acum drept Samoa). În două luni, circa 20% din cele 38 302 persoane au murit. Marile ţări ale lumii au fost crunt lovite de acest flagel!

Un alt aspect este amploarea acestui flagel. De pildă, boala a lovit la început în Philadelphia, Pennsylvania (SUA), unde a făcut prăpăd. Pe la mijlocul lunii octombrie 1918, nu mai erau sicrie. „Un lucrător a spus că ar fi putut vinde 5 000 de coşciuge în două ore, dacă le-ar fi avut. Uneori, în morga oraşului erau de zece ori mai multe cadavre decât coşciuge“, spune istoricul Alfred W. Crosby.

Nici o pandemie din istorie nu a secerat atâtea vieţi într-un timp atât de scurt. Deşi se spune că ar fi fost 21 de milioane de victime, unii specialişti consideră că numărul a fost mult mai mare. Epidemiologi din zilele noastre sunt de părere că cifra se ridica, cel mai probabil, la 50 de milioane de morţi, dacă nu chiar la 100 de milioane. Domnul Barry, menţionat anterior, afirmă: „Gripa a ucis mai mulţi oameni într-un an decât a ucis ciuma neagră, din Evul Mediu, într-un veac; ea a curmat viaţa mai multor oameni în 24 de săptămâni, decât a curmat SIDA în 24 de ani“.

Incredibil! Gripa spaniolă a ucis într-un an mai mulţi americani decât au murit în ambele războaie mondiale. Scriitoarea Gina Kolata explică: „Dacă o asemenea epidemie ar lovi din nou, iar procentul celor morţi ar fi acelaşi [cu cel al victimelor gripei spaniole], ar muri 1,5 milioane de americani. Această cifră este mai mare decât numărul celor ce mor anual de boli de inimă, cancer, accidente vasculare cerebrale, boli pulmonare cronice, SIDA şi Alzheimer la un loc“.

În concluzie, gripa spaniolă a fost cea mai devastatoare pandemie din istoria omenirii. Ce a făcut ştiinţa?

Ştiinţa s-a dovedit neputincioasă

Se pare că la începutul Primului Război Mondial ştiinţa a făcut paşi uriaşi în combaterea bolilor. Chiar şi pe parcursul războiului medicii s-au lăudat cu succesul lor în reducerea efectelor bolilor infecţioase. În acea vreme, The Ladies Home Journal a declarat că în casele americanilor nu mai era nevoie de camere de priveghi, sugerând ca acele încăperi să fie numite living rooms (camere pentru cei vii). Dar apoi a apărut gripa spaniolă, iar medicina aproape că s-a dovedit neputincioasă.

Crosby scrie: „Medicii din 1918 au fost martorii celui mai mare eşec al medicinii din secolul al XX-lea, ba chiar al medicinii din toate timpurile dacă luăm în calcul numărul enorm de morţi“. Şi, ca vina să nu cadă numai asupra medicilor, Barry face următoarea remarcă: „Medicii au înţeles cât de mare era ameninţarea, ştiau cum să vindece pneumoniile bacteriene secundare şi au oferit sfaturi privind sănătatea publică, sfaturi care ar fi putut salva vieţile a zeci de mii de americani. Dar politicienii le-au ignorat“.

Acum, la mai bine de 85 de ani de la acea cumplită pandemie, ce ştim despre ea? Care a fost cauza izbucnirii ei? Ar putea lovi din nou? Dacă da, putem izbândi în lupta împotriva ei? Unele răspunsuri ar putea să vă surprindă.

[Notă de subsol]

[Text generic pe pagina 6]

Majoritatea celor ce au murit de gripă spaniolă aveau între 20 şi 40 de ani

[Legenda fotografiei de la pagina 4]

Clasă într-o şcoală din 1919, oraşul Canon, Colorado (SUA)

[Provenienţa fotografiei]

Prin amabilitatea Colorado Historical Society, 10 026 787

[Legenda fotografiei de la paginile 4, 5]

Poliţist

[Provenienţa fotografiei]

Fotografie de Topical Press Agency/Getty Images

[Legenda fotografiei de la pagina 5]

Jucători de baseball cu măşti de protecţie

[Provenienţa fotografiei]

© Underwood & Underwood/CORBIS