A murit Isus într-adevăr pe cruce?
Potrivit Bibliei
A murit Isus într-adevăr pe cruce?
CRUCEA este unul dintre simbolurile religioase cele mai cunoscute. Milioane de oameni o venerează, considerând-o instrumentul sacru pe care a fost omorât Isus. Iată ce afirmă Adolphe-Napoleon Didron, arheolog şi scriitor romano-catolic: „Oamenii i se închină crucii cam cum i se închină lui Cristos, dacă nu chiar la fel; acest lemn sacru este adorat aproape la fel cum e adorat însuşi Dumnezeu“.
Unii spun că, atunci când se roagă, crucea îi face să se simtă mai aproape de Dumnezeu. Alţii o folosesc ca pe o amuletă, crezând că îi ocroteşte de rău. Dar ar trebui oare creştinii să venereze crucea? A murit Isus într-adevăr pe o cruce? Ce spune Biblia referitor la acest subiect?
Ce simbolizează crucea?
Cu mult timp înainte de apariţia creştinismului, babilonienii antici foloseau crucea ca simbol în închinarea adusă zeului fertilităţii, Tamuz. Şi în Egipt, India, Siria şi China a început să fie folosită crucea în închinare. Secole mai târziu, israeliţii au profanat închinarea adusă lui Iehova introducând acte de venerare faţă de zeul fals Tamuz. Biblia numeşte această formă de închinare o ‘urâciune’. — Ezechiel 8:13, 14.
În evangheliile lui Matei, Marcu, Luca şi Ioan, când se face referire la instrumentul pe care a fost executat Isus, se foloseşte cuvântul grecesc staurós (Matei 27:40; Marcu 15:30; Luca 23:26). Acest cuvânt, staurós, înseamnă stâlp, par sau pilon vertical. Iată ce se spune în cartea The Non-Christian Cross (Crucea necreştină), de John Denham Parsons: „În nici una dintre numeroasele scrieri în greaca originală ce alcătuiesc Noul Testament nu există nici o propoziţie care să dovedească, nici măcar indirect, că staurós folosit în cazul lui Isus ar fi fost altceva decât un staurós obişnuit; nu avem nici cea mai mică dovadă că ar fi fost vorba nu de o singură bucată de lemn, ci de două bucăţi de lemn prinse cu cuie în formă de cruce“.
În Faptele 5:30, apostolul Petru a folosit ca sinonim pentru staurós cuvântul xýlon, care înseamnă „copac“, indicând astfel un buştean aşezat vertical sau un copac, nicidecum o cruce cu două braţe. Doar după aproximativ 300 de ani de la moartea lui Isus, unii care se declarau creştini au început să promoveze ideea că Isus a fost omorât pe o cruce cu două braţe. Însă această concepţie se baza pe tradiţie şi pe folosirea greşită a cuvântului grecesc staurós. Este demn de remarcat că în unele dintre desenele antice care înfăţişează execuţii romane se poate vedea un singur par de lemn ori un trunchi de copac.
„Păziţi-vă de idoli“
Însă pe creştinii adevăraţi îi interesează mai mult un alt lucru: dacă este corect sau nu să fie venerat instrumentul folosit la omorârea lui Isus. Indiferent ce ar fi fost, un stâlp vertical de tortură, o cruce, o săgeată, o lance ori un cuţit, ar trebui oare ca un astfel de instrument să fie folosit în închinare?
Să presupunem că o persoană dragă vouă a fost ucisă cu brutalitate, iar arma crimei este adusă în faţa instanţei ca probă. Aţi încerca să intraţi în posesia ei, să o fotografiaţi şi să tipăriţi mai multe copii, pe care apoi să le distribuiţi? Aţi face reproduceri ale armei, de diferite mărimi? Aţi confecţiona bijuterii reprezentând arma respectivă? Aţi comercializa astfel de reproduceri? Le-aţi vinde prietenilor şi rudelor pentru a fi venerate? Probabil că vă repugnă chiar şi gândul de a face aşa ceva! Totuşi, exact asta au făcut oamenii cu crucea!
În plus, a folosi crucea în închinare este acelaşi lucru cu a folosi imagini în închinare, practică condamnată în Biblie (Exodul 20:2–5; Deuteronomul 4:25, 26). Apostolul Ioan a oglindit cu exactitate învăţăturile adevăratului creştinism în îndemnul adresat colaboratorilor creştini: „Păziţi-vă de idoli“ (1 Ioan 5:21). Şi asta au făcut, chiar dacă a însemnat să-şi piardă viaţa în arenele romane.
Însă ceea ce au preţuit mult creştinii din secolul întâi a fost moartea de jertfă a lui Cristos. Şi azi este la fel: deşi nu se închină instrumentului folosit la torturarea şi omorârea lui Isus, adevăraţii creştini comemorează moartea sa, prin intermediul căreia Dumnezeu le oferă salvare oamenilor imperfecţi (Matei 20:28). Această expresie supremă a iubirii lui Dumnezeu le va aduce iubitorilor adevărului binecuvântări imense, inclusiv perspectiva vieţii veşnice. — Ioan 17:3; Revelaţia 21:3, 4.
[Legenda ilustraţiei de la pagina 12]
În unele dintre desenele antice care înfăţişează execuţii romane se poate observa un singur par de lemn
[Provenienţa ilustraţiei]
Rare Books Division, The New York Public Library, Astor, Lenox and Tilden Foundations