Care este cel mai preţios lichid?

„Sângele este pentru asistenţa sanitară tot atât de preţios cum este petrolul pentru transporturi.“ — Arthur Caplan, directorul centrului de bioetică al Universităţii din Pennsylvania.

ESTE petrolul cel mai preţios lichid? Mulţi sunt de părere că da, mai cu seamă în aceste zile în care preţurile la combustibil cresc vertiginos. În realitate, fiecare dintre noi poartă cu sine câţiva litri dintr-un lichid cu mult mai preţios. Gândiţi-vă: În timp ce anual se extrag din pământ miliarde de barili de petrol pentru a satisface cererea de combustibil a populaţiei, aproximativ 90 de milioane de unităţi * de sânge se prelevează de la oameni în speranţa de a-i ajuta pe cei bolnavi. Această cifră uluitoare reprezintă volumul sanguin a circa 8 milioane de oameni.

Cu toate acestea, asemenea petrolului, rezervele de sânge depozitat par să se împuţineze. Medicii de pretutindeni avertizează asupra apariţiei unei crize de sânge. (Vezi chenarul „Soluţii extreme“.) Ce anume face ca sângele să fie atât de preţios?

Un organ unic

Datorită uluitoarei lui complexităţi, sângele este adesea considerat un organ. „Este unul dintre numeroasele organe ale corpului, un organ unic şi minunat“, a afirmat dr. Bruce Lenes într-un interviu acordat revistei Treziţi-vă! Şi realmente este unic! Într-un manual, sângele este definit „singurul organ lichid din organism“. În aceeaşi lucrare, se mai spune că este „un sistem viu de transport“. În ce sens?

„Sistemul circulator se aseamănă cu sistemul de canale al Veneţiei“, spune omul de ştiinţă Leigh Anderson. „Pe lângă multe lucruri bune, sângele transportă şi multe «deşeuri».“ Pe măsură ce străbate cei 100 000 km de vase sanguine ce alcătuiesc sistemul circulator, sângele ajunge la aproape toate ţesuturile din organism, între care inima, rinichii, ficatul şi plămânii, organe vitale care îl prelucrează şi depind de el.

Sângele nu numai că transportă la celulele corpului multe „lucruri bune“ precum oxigenul, substanţe nutritive şi agenţi de apărare, dar şi înlătură din organism „deşeuri“ precum dioxidul de carbon toxic, celule bolnave sau moarte şi alte reziduuri. Rolul lui în înlăturarea deşeurilor ne ajută să înţelegem de ce poate fi periculos contactul cu sângele odată ieşit din organism. În plus, nu există nici o garanţie că, înainte de a fi transfuzat altcuiva, au fost detectate şi înlăturate toate „deşeurile“ din el.

 Fără îndoială, sângele îndeplineşte funcţii esenţiale vieţii. Acesta este şi motivul pentru care comunitatea medicală a făcut o practică din administrarea de sânge pacienţilor care au suferit hemoragii majore. În opinia multor medici, sângele este preţios datorită utilizării lui în medicină. Cu toate acestea, situaţia se schimbă în domeniul medical. S-ar putea spune că treptat are loc „o revoluţie“, deoarece mulţi medici nu se mai grăbesc să administreze sânge. De ce?

[Notă de subsol]

[Chenarul/Fotografia de la pagina 4]

Soluţii extreme

Specialiştii estimează că la nivel mondial ar fi nevoie de încă 200 de milioane de unităţi de sânge anual. Deşi 82% din populaţia mondială se află în ţări în curs de dezvoltare, mai puţin de 40% din cantitatea de sânge donat provine de aici. Multe spitale din aceste ţări efectuează tratamente medicale fără să recurgă la sânge. Ziarul kenyan The Nation precizează că, ‘zilnic, aproape jumătate din operaţiile care necesită transfuzii de sânge sunt fie anulate, fie amânate din cauza crizei de sânge’.

Criza de sânge se face simţită chiar şi în ţările bogate. Pe măsură ce vârsta medie a populaţiei creşte, iar tehnicile medicale avansează, asistăm şi la o creştere a numărului de operaţii. În plus, tot mai mulţi donatori sunt respinşi din cauza unui stil de viaţă sau a unor călătorii care probabil i-au expus la unele boli sau la paraziţi.

În centrele de recoltare şi stocare a sângelui pare să domnească o atmosferă de disperare. Drept urmare, tinerii, care în general au un stil de viaţă mai puţin riscant, sunt uneori consideraţi surse de sânge demne de încredere. De pildă, 70% din sângele donat în Zimbabwe provine de la copii de vârstă şcolară. Centrele de recoltare a sângelui au un program de lucru prelungit. În multe ţări, acestea chiar îi recompensează pe donatori pentru a-i încuraja să doneze şi pe mai departe sânge. Într-o campanie organizată în Republica Cehă, cetăţenilor li s-au oferit câţiva litri de bere în schimbul donării de sânge. De curând, într-o regiune a Indiei, autorităţile au mers din casă în casă în căutare de donatori dispuşi să ajute la completarea stocurilor de sânge epuizate.