ŢI SE pare că părinţii ţi-au impus prea multe restricţii? Te-ai simţit vreodată tentat să pleci pe furiş de-acasă sau să-ţi minţi părinţii în vreo privinţă? Dacă aşa stau lucrurile, atunci probabil că gândeşti la fel ca o adolescentă care spune că părinţii ei sunt prea grijulii. Iată ce zice ea: ‘Ar trebui să mă mai lase şi pe mine să respir!’

Părinţii sau cei ce au grijă de tine îţi impun anumite reguli, care sunt numite şi „regulile casei“. Poate fi vorba pe de o parte de cerinţe referitoare la temele pentru acasă şi la treburile gospodăreşti şi la ora la care să fii acasă, iar pe de altă parte de restricţii privind utilizarea telefonului, a televizorului sau a computerului. Acestea se pot referi şi la ce faci în afara casei, cu alte cuvinte la purtarea ta de la şcoală sau la alegerea prietenilor.

Mulţi încalcă deseori regulile impuse de părinţi. Aproape două treimi din adolescenţii intervievaţi cu ocazia unui studiu au afirmat că au fost disciplinaţi fiindcă au încălcat regulile casei. Aceasta este, de fapt, principala cauză pentru care copiii sunt disciplinaţi de părinţi.

Cei mai mulţi tineri recunosc totuşi că unele reguli sunt necesare pentru a preîntâmpina haosul. Dar, dacă e nevoie de astfel de reguli, de ce unele dintre ele sunt enervante? Iar dacă simţi că te sufoci din cauza regulilor impuse de părinţi, ce-ai putea să faci?

„Cum să-i fac pe părinţi să înţeleagă că nu mai sunt copil şi că trebuie să-mi acorde mai multă libertate ca să ajung şi eu să mă maturizez?“, întreabă o tânără pe nume Emily. Ai gândit şi tu vreodată aşa? Ca şi pe Emily, poate că şi pe tine te enervează regulile fiindcă simţi că eşti tratat ca un copil neajutorat. Evident, părinţii tăi văd  altfel lucrurile. Ei cred, probabil, că regulile pe care ţi le impun sunt vitale ca să te ocrotească sau ca să te pregătească pentru responsabilităţile de mai târziu, de la maturitate.

Chiar dacă te bucuri întrucâtva de libertate, poate simţi că regulile casei tale nu s-au schimbat pe măsură ce ai crescut. Şi te superi, poate, şi mai tare când vezi că fraţii tăi sunt trataţi cu mai multă îngăduinţă. O tânără pe nume Marcy zice: „Am 17 ani şi mi se spune să mă întorc acasă devreme. Ori de câte ori greşesc sunt pedepsită. Dar când fratele meu era de vârsta mea, lui nu i se spunea când să vină acasă şi nici nu era pedepsit când greşea“. Amintindu-şi de anii adolescenţei, Matthew a spus despre sora mai mică şi despre verişoarele lui: „Fetele scăpau basma curată şi când greşeau rău de tot!“

E lesne de înţeles că de-abia aştepţi clipa când nu vei mai fi sub autoritatea părinţilor. Dar ţi-ar fi cu adevărat mai bine fără restricţiile lor? Probabil cunoşti tineri care au voie să stea afară cât de târziu vor, să se îmbrace cum vor şi să iasă cu prietenii oricând sau oriunde vor. Poate că părinţii lor sunt pur şi simplu prea ocupaţi ca să vadă ce fac copiii lor. Oricum, acest mod de a creşte copiii n-a dat roade bune (Proverbele 29:15). Astăzi, în lume, nu mai este iubire pentru că majoritatea oamenilor sunt interesaţi doar de propria persoană, iar mulţi au trăit într-o casă în care nu existau reguli. — 2 Timotei 3:1–5.

Într-o bună zi, ai putea gândi altfel despre o casă fără reguli. Să remarcăm rezultatele unui studiu efectuat în rândul unor tinere cărora părinţii nu le-au impus prea multe reguli şi care n-au beneficiat mai deloc de supraveghere părintească. Privind în urmă, niciuna nu a aprobat lipsa disciplinării părinteşti. Mai degrabă au văzut-o ca pe o dovadă a lipsei de interes a părinţilor faţă de ele sau a incapacităţii lor de a se ocupa de ele.

În loc să-i invidiezi pe tinerii care sunt lăsaţi să facă ce vor, mai bine străduieşte-te să priveşti regulile impuse de părinţii tăi drept o dovadă a iubirii şi a grijii lor pentru tine. Stabilindu-ţi limite rezonabile, ei îl imită pe Iehova Dumnezeu care îi spune poporului său: „Te voi învăţa şi-ţi voi arăta calea pe care trebuie s-o urmezi; te voi sfătui cu ochiul asupra ta“. — Psalmul 32:8.

 Poate că regulile îţi par o povară prea greu de dus. În cazul acesta, iată câteva sugestii pentru a-ţi face mai plăcut traiul de-acasă.

Dacă vrei să fii mai liber sau, pur şi simplu, să nu te mai simţi stresat, atunci învaţă să comunici eficient cu părinţii. Unii ar putea spune: ‘Am încercat să vorbesc cu părinţii, dar efectiv nu ne înţelegem!’ Dacă aşa gândeşti şi tu, întreabă-te: Aş putea comunica mai bine cu părinţii? Comunicarea te ajută, în primul rând, să obţii ceea ce doreşti şi, în al doilea rând, să înţelegi mai bine de ce nu ţi se oferă ceea ce doreşti. Dacă vrei să fii tratat ca un adult, e firesc să înveţi să comunici ca un adult.

Învaţă să-ţi stăpâneşti emoţiile. Biblia spune: „Nebunul îşi arată toată patima, dar înţeleptul o stăpâneşte“ (Proverbele 29:11). O bună comunicare nu înseamnă pur şi simplu a te plânge. Asta ar putea atrage după sine o nouă predică! Nu te văita, nu te bosumfla şi nu te înfuria ca un copil. Chiar dacă îţi vine să trânteşti uşa sau să baţi din picior când părinţii îţi impun unele limite, gândeşte-te că, probabil, asta n-ar face decât să atragă reguli noi după sine. În niciun caz nu vei avea mai multă libertate!

Încearcă să priveşti lucrurile din punctul de vedere al părinţilor. Pentru Tracy, o tânără creştină care are doar mamă, acest sfat a fost util. Ea spune: „Mă întreb ce vrea mama să obţină cu regulile pe care mi le impune şi-mi dau seama că vrea să-mi rafinez personalitatea“ (Proverbele 3:1, 2). Înţelegând cum gândesc părinţii, îţi va fi mai uşor să le explici cum vezi tu lucrurile. Să spunem, de pildă, că nu vor să te lase să te duci la o anumită reuniune. În loc să te cerţi cu ei, mai bine întreabă-i: „Dar dacă vine cu mine un prieten matur, demn de încredere, pot să mă duc?“ Poate că părinţii nu-ţi vor îndeplini mereu rugăminţile, dar, dacă le înţelegi îngrijorările, vei fi mai în măsură să le propui ceva cu care să fie de acord.

Câştigă-le încrederea. A le câştiga părinţilor încrederea este cam acelaşi lucru cu a pune bani într-un cont. Poţi scoate doar atâţia bani câţi ai depozitat. Dacă depăşeşti contul din bancă eşti penalizat, iar dacă situaţia se repetă ţi se închide contul. Când vrei să obţii mai multă libertate este ca şi cum ai vrea să scoţi bani dintr-un cont. Părinţii îţi vor acorda libertate numai dacă ştiu că, de regulă, te porţi responsabil.

Fii realist. Părinţii trebuie să exercite o oarecare autoritate asupra acţiunilor tale. În acest sens, Biblia vorbeşte despre „porunca tatălui tău“ şi despre „legea mamei tale“ (Proverbele 6:20, NW). Cu toate acestea, nu trebuie să te gândeşti că regulile pe care ţi le impun sunt în dezavantajul tău. Dimpotrivă, dacă asculţi de părinţi, Iehova promite că, în timp, o „să-ţi meargă bine“! — Efeseni 6:1–3.