Arca lui Noe şi arhitectura navală

LUCREZ de peste 40 de ani ca arhitect naval şi inginer în construcţii navale. Mă ocup de proiectarea navelor de diverse forme şi dimensiuni, inclusiv de proiectarea sistemelor mecanice şi a altor sisteme care propulsează navele. În 1963, locuiam în British Columbia (Canada), când o Martoră a lui Iehova mi-a arătat din cartea biblică Geneza cum era arca lui Noe: o cutie, sau o ladă, lungă. Această descriere mi-a stârnit curiozitatea şi m-am hotărât să fac cercetări.

Relatarea din Geneza spune că Dumnezeu a hotărât să cureţe pământul de răutate printr-un potop. El i-a zis lui Noe să construiască o arcă pentru ca el şi familia sa, precum şi exemplare reprezentative din lumea animalelor să poată supravieţui acestui mare potop. Arca trebuia să aibă 300 de coţi în lungime, 50 de coţi în lăţime şi 30 de coţi în înălţime (Geneza 6:15). Potrivit unor estimări, arca ar fi avut 134 m lungime, 22 m lăţime şi 13 m înălţime. * Prin urmare, volumul ei total ar fi fost de aproximativ 40 000 m³, ceea ce înseamnă că era aproape egal cu cel al luxosului transatlantic Titanic.

Cum arăta arca

Arca avea trei punţi, sau trei nivele, ceea ce i-a mărit rezistenţa. Suprafaţa totală a punţilor era de 8 900 m². A fost construită probabil din chiparos, un arbore răşinos, deci rezistent la apă, fiind etanşată pe interior şi exterior cu un strat de catran (Geneza 6:14–16). Nu ni se spune cum a îmbinat Noe bârnele. Însă, înainte de relatarea despre Potop, Biblia vorbeşte despre făuritori de unelte de aramă şi de fier (Geneza 4:22). În orice caz, şi în prezent se folosesc cuie de lemn la construirea unor ambarcaţiuni de lemn.

Arca avea compartimente, o uşă pe lateral şi un ţohar înalt de un cot, care, după cât se pare, era un acoperiş mansardat, având probabil nişte deschizături pentru ventilaţie şi lumină. Relatarea biblică nu menţionează însă nici un fel de chilă ori proră, nici pânze, vâsle sau cârmă. De fapt, acelaşi cuvânt ebraic redat prin „arcă“ este folosit şi pentru a descrie coşuleţul dat cu smoală în care a fost pus micuţul Moise de mama lui pentru a pluti pe apele Nilului. — Exodul 2:3, 10.

A înfruntat furia mării

Arca avea o lungime de şase ori mai mare decât lăţimea şi de zece ori mai mare decât înălţimea. Multe nave de azi respectă proporţii asemănătoare, deşi, în cazul lor, raportul dintre lungime şi lăţime este stabilit în funcţie de puterea necesară pentru a înainta prin apă. Spre deosebire de ele, arca nu trebuia decât să plutească. Dar cum a reuşit ea să plutească?

Despre o navă care înfruntă vântul şi valurile se spune că ţine marea. Acest lucru depinde tot de proporţiile ei. Biblia vorbeşte despre o ploaie torenţială nemaipomenită care a adus Potopul. De asemenea, ea menţionează că Dumnezeu a făcut mai târziu să sufle un vânt (Geneza 7:11, 12, 17–20; 8:1). Scripturile nu ne spun cât de puternice au fost valurile şi vântul, dar după cât se pare au fost destul de puternice, schimbându-şi chiar direcţia, cum se întâmplă şi azi. Cu cât vântul suflă mai tare şi mai mult, cu atât valurile sunt mai înalte şi mai mari. În  plus, orice mişcare seismică ar fi putut produce valuri puternice.

Proporţiile arcei însă i-au mărit stabilitatea. În plus, arca era proiectată să facă faţă forţelor ce puteau produce un tangaj în plan longitudinal pe o mare agitată. Tangajul în situaţii extreme, când fiecare val ridică un capăt al navei, după care nava cade rapid înapoi, ar fi provocat un mare disconfort oamenilor şi animalelor de la bord. Mai mult, tangajul creează mari tensiuni în corpul navei. Structura ei trebuie să fie destul de puternică pentru a rezista tendinţei de a se curba la mijloc când valurile mari ridică ambele capete ale navei în acelaşi timp. Însă când un val mare ridică nava în punctul de mijloc, fără să aibă nici un sprijin la capete, prora şi pupa tind să coboare. Dumnezeu i-a spus lui Noe să folosească un raport lungime/înălţime de 10 la 1. Mult mai târziu, după experienţe neplăcute, constructorii de nave aveau să afle că acest raport este cel mai potrivit pentru a face faţă acestor tensiuni.

Sigură şi confortabilă

Datorită formei, asemănătoare unei lăzi, forţa care asigura flotabilitatea arcei, adică o făcea să plutească, avea să fie uniformă pe toată lungimea ei. Şi greutatea avea să fie distribuită uniform. După toate probabilităţile, Noe a avut grijă ca încărcătura, cu tot cu animale şi proviziile pentru mai bine de un an, să fie distribuită uniform. O bună distribuire a greutăţii reduce la minimum tensiunile suplimentare pe care încărcătura le generează asupra structurii navei. Prin urmare, în esenţă două elemente au ajutat arca şi pasagerii ei să treacă cu bine prin acest Potop global: proiectul arcei, furnizat de Iehova, şi grija lui ocrotitoare. Fără îndoială că Dumnezeu a avut grijă ca arca să ajungă în siguranţă într-un loc potrivit.

În urma cercetărilor amănunţite pe care le-am făcut am ajuns la concluzia că ceea ce se spune în Biblie despre arca lui Noe este în armonie cu realitatea şi în concordanţă cu normele actuale din domeniul construcţiilor navale. Bineînţeles, există multe detalii despre arcă şi Potop care nu sunt menţionate de relatarea din Geneza. Sper ca într-o zi, după ce vor avea loc învierile, să mă întâlnesc cu Noe aici pe pământ, în mijlocul oamenilor şi animalelor care există tocmai datorită arcei la care el a muncit din greu atâta timp (Faptele 24:15; Evrei 11:7). Mai întâi, îi voi mulţumi lui şi familiei lui pentru tot ce au făcut. Apoi îl voi asalta cu întrebări. — De la un colaborator.

[Notă de subsol]

 [Chenarul/Fotografia de la pagina 22]

O MACHETĂ A ARCEI

Puteţi realiza singuri o machetă a arcei, pe care o puteţi chiar testa, folosind modelul de mai jos. (Dacă vreţi să construiţi o arcă mai mare, măriţi dimensiunile modelului, păstrând proporţiile.) Puteţi folosi hârtie obişnuită. Dacă o daţi cu ceară sau cu cretă colorată, apa nu va trece prin ea. Îndoiţi apoi foaia de hârtie, lipind colţurile cu bandă adezivă sau cu lipici. Puneţi pe fundul arcei voastre nişte „balast“, de pildă câteva monede aşezate uniform, pe care le puteţi lipi cu bandă adezivă sau lipici, până când arca va pluti cu o treime şi jumătate din înălţime sub apă.

Ca să verificaţi dacă arca voastră ţine marea, puneţi-o în cada de la baie şi poziţionaţi-o paralel cu lungimea căzii. Încercaţi să produceţi mici valuri regulate cu o cutie de carton goală (de exemplu, o cutie de lapte) pe care o ţineţi transversal la capătul căzii şi o tot scufundaţi şi o ridicaţi uşor.

[Diagrama]

(Pentru modul în care textul apare în pagină, vezi publicaţia)

ÎNDOIŢI ÎNDOIŢI

 

ÎNDOIŢI ÎNDOIŢI

[Legenda fotografiei]

Proporţiile arcei au fost similare cu cele ale unor transatlantice de azi

[Diagrama/Ilustraţiile de la paginile 20, 21]

(Pentru modul în care textul apare în pagină, vezi publicaţia)

din faţă

din lateral

de sus

din faţă

din lateral

de sus

[Legenda ilustraţiilor]

Arca avea un volum total aproape egal cu cel al „Titanicului“

[Provenienţa ilustraţiilor]

Planul Titanicului: prin amabilitatea dr. Robert Hahn/www.titanic-plan.com; fotografia: prin amabilitatea The Mariners’ Museum, Newport News, VA