Cum să facem faţă stresului din trafic

DE LA CORESPONDENTUL NOSTRU DIN SPANIA

IMAGINEAZĂ-ŢI că ai o programare la medic. Pleci de acasă cu suficient timp înainte, ca să fii liniştit. Dar nu ai luat în calcul blocajele rutiere. Minutele zboară, iar maşina ta înaintează cu viteza melcului. Începi să fii tot mai neliniştit. Reuşeşti până la urmă să ajungi la cabinetul medicului, dar . . . cu o jumătate de oră mai târziu!

În oraşe, traficul constituie una dintre cele mai mari surse de stres, mai ales când se circulă bară la bară. În astfel de situaţii, străzile se blochează, iar aerul devine foarte poluat. Din nefericire, nu se întrevede nimic care să reducă suferinţa aceasta zilnică de care au parte milioane de locuitori ai oraşelor.

Iată ce declara Institutul de Cercetări în Transporturi din Texas referitor la situaţia din Statele Unite: „În toate zonele urbane, indiferent de mărimea lor, aglomeraţia din trafic a crescut“. Raportul mai preciza că autorităţile, pur şi simplu, nu reuşesc să găsească soluţii adecvate pentru a face faţă necesităţilor crescânde ale călătorilor din oraşe. Lucrurile stau la fel în toată lumea. Recent, în China, poliţiştilor le-au trebuit câteva zile pentru a descongestiona traficul pe o distanţă de 100 km, în blocajul rutier fiind implicaţi mii de automobilişti. În Ciudad de Mexico, ca să parcurgi cu maşina 20 km prin centrul oraşului, ai putea avea nevoie de patru ore sau chiar mai mult. Dacă ai merge pe jos, ţi-ar lua mai puţin timp.

Nu este greu de identificat motivul pentru care în oraşe apar blocajele rutiere. Oraşele cresc într-un ritm constant — aproape jumătate din populaţia lumii trăieşte, în prezent, în zonele urbane — şi odată cu ele creşte şi numărul de autovehicule. Iată cum a explicat un scriitor acest fenomen: „Un număr tot mai mare de oameni au tot mai multe maşini şi vor să circule cu ele în acelaşi spaţiu limitat“.

De ce este dificilă rezolvarea problemelor legate de trafic

Dat fiind că viaţa omului depinde de maşini, oraşele trebuie să facă faţă unui număr din ce în ce mai mare de autovehicule. În Los Angeles (Statele Unite), care are aproximativ 4 milioane de locuitori, există mai multe maşini decât oameni! Poate că alte oraşe n-au ajuns să aibă chiar atât de multe autovehicule, însă puţine reuşesc să facă faţă numărului tot mai mare de maşini care circulă pe şosele. „Oraşele nu au fost proiectate pentru automobile“, declară Carlos Guzmán, preşedintele Comisiei de Urbanism a Madridului. Cel mai grav afectate sunt oraşele vechi, cu străzile lor înguste. Dar nici metropolele moderne nu sunt scutite de probleme. Circulaţia pe bulevardele lor largi se blochează rapid, mai ales dimineaţa şi seara, la orele de vârf. „Oraşele mari sunt acum aglomerate în cea mai mare parte a zilei, iar situaţia se înrăutăţeşte tot mai mult“, remarcă dr. Jean-Paul Rodrigue în raportul său intitulat „Problemele transportului urban“.

Întrucât maşinile se vând în număr foarte mare într-un timp foarte scurt, iar guvernele nu reuşesc să construiască străzi în acelaşi ritm, nici chiar cea mai bună reţea de drumuri nu face faţă creşterii rapide a numărului de autovehicule. „Nici construirea de noi drumuri, nici lărgirea  celor existente nu vor reduce din amploarea blocajelor rutiere de la orele de vârf“, se spune în cartea Stuck in Traffic — Coping With Peak-Hour Traffic Congestion.

Chiar şi lipsa locurilor de parcare generează blocaje. Se poate întâmpla ca la un moment dat să circule pe străzi un mare număr de maşini doar pentru că şoferii sunt în căutarea unui loc de parcare. Se estimează că, din cauza aerului poluat de maşinile din trafic, mai ales în oraşe, anual îşi pierd viaţa aproximativ 400 000 de oameni. Potrivit unui raport, în Milano (Italia), poluarea aerului a atins cote alarmante. Se spune că a petrece o zi pe străzile oraşului echivalează cu a fuma 15 ţigări.

Însă costul blocajelor rutiere trebuie măsurat şi în orele irosite în trafic şi în stresul la care sunt supuşi şoferii. Deşi costul pe plan afectiv este greu de stabilit, pierderile economice se pot calcula. Potrivit unui studiu efectuat în Statele Unite, 75 dintre cele mai mari oraşe din ţară pierd aproximativ 70 de miliarde de dolari pe an din cauza blocajelor rutiere. Se poate face ceva pentru a îmbunătăţi situaţia?

Soluţii care ameliorează puţin situaţia

În mai multe oraşe s-au luat deja măsuri drastice în acest sens. Singapore, unde există una dintre cele mai mari concentrări de autovehicule din lume, ţine sub control vânzările de automobile. În oraşe istorice, între care mai multe oraşe din Italia, s-a interzis complet accesul maşinilor în centrul oraşului în cea mai mare parte a zilei.

O soluţie propusă în alte oraşe este „taxa pentru trafic aglomerat“, pe care şoferii trebuie să o plătească pentru a putea intra în centrul oraşului. În Londra, impunerea acestei taxe a dus la reducerea întârzierilor din trafic cu 30%, iar alte oraşe de-abia aşteaptă să aplice această măsură. În unele oraşe, precum Ciudad de Mexico (Mexic), se permite accesul maşinilor în centru doar în anumite zile, în funcţie de numărul de înmatriculare al autovehiculului.

De asemenea, autorităţile oraşelor investesc sume uriaşe în modernizarea sistemului de transport public, refacerea autostrăzilor şi construirea şoselelor de centură. Se folosesc sisteme computerizate de control pentru semafoare, iar poliţia este alertată rapid ca să descongestioneze cât mai repede posibil arterele când au loc blocaje rutiere din cauza accidentelor. Pentru fluidizarea traficului, la anumite ore din zi, pe unele benzi circulă doar autobuze; în plus, pe anumite benzi sensul de circulaţie se schimbă în funcţie de necesităţi. Însă succesul acestor măsuri depinde în mare parte de modul în care cooperează cetăţenii.

Ce poţi face personal?

Isus Cristos a spus: „Ce vreţi să vă facă vouă oamenii faceţi-le şi voi la fel“ (Matei 7:12). Acest sfat înţelept ar putea ajuta la ameliorarea câtorva dintre cele mai grave probleme din trafic. Însă dacă fiecare se gândeşte doar la binele personal, chiar şi cele mai eficiente planuri pot eşua. Iată câteva sugestii care te pot ajuta să faci faţă mai uşor traficului aglomerat de pe străzile oraşului în care locuieşti.

Când ai de parcurs distanţe scurte, cea mai bună soluţie este mersul pe jos sau cu bicicleta. De multe ori, această alternativă se dovedeşte mai rapidă, mai simplă şi mai sănătoasă. Pentru distanţe mai mari, soluţia ideală ar putea fi transportul în comun. În multe oraşe se încearcă îmbunătăţirea serviciilor oferite de transportul în comun (autobuze, metrou şi trenuri) pentru a-i determina pe oameni să-şi lase maşinile acasă. Folosind transportul public ai putea economisi şi bani. Chiar dacă eşti nevoit să parcurgi o parte din drum cu maşina, ai putea folosi transportul public pentru a ajunge în centrul oraşului.

Dacă trebuie neapărat să foloseşti o maşină, gândeşte-te la o altă variantă: mai mulţi colegi de muncă să folosiţi aceeaşi maşină. Este unul dintre cele mai eficiente moduri de a reduce aglomeraţia din trafic la orele de vârf. În Statele Unite, 88%  din navetişti folosesc maşina, iar aproape două treimi dintre ei circulă singuri în maşină. Dacă un număr mare de navetişti ar putea fi convinşi să meargă împreună la serviciu, „blocajele rutiere şi întârzierile înregistrate la orele de vârf ar scădea simţitor“, se arată în cartea Stuck in Traffic. În plus, în multe oraşe există benzi rapide pe care pot circula doar maşinile cu doi sau mai mulţi ocupanţi. Maşinile cu o singură persoană nu pot circula pe aceste benzi.

Dacă depinde cât de cât de tine alegerea momentului când să călătoreşti, încearcă să eviţi orele de vârf. Va fi mai uşor pentru tine, dar şi pentru ceilalţi automobilişti. De asemenea, dacă parchezi maşina corespunzător, nu vei împiedica circulaţia celorlalte autovehicule. Bineînţeles, nici chiar cele mai bune soluţii nu oferă garanţia că nu vei rămâne blocat în trafic. În astfel de momente, poţi reduce mult din stres dacă ai o atitudine corectă. — Vezi chenarul de mai sus.

În mod clar, dacă locuieşti într-un oraş mare, va trebui să te obişnuieşti cu aglomeraţia din trafic. Cu toate acestea, luând măsuri înţelepte şi fiind amabil şi răbdător cu ceilalţi şoferi, vei putea face faţă stresului din trafic.

[Chenarul/Fotografia de la pagina 23]

Să ne păstrăm calmul în haosul din trafic

Jaime, un şofer de taxi din Madrid (Spania), suportă de mai bine de 30 de ani aglomeraţia din trafic şi blocajele rutiere. Iată cum reuşeşte el să-şi păstreze calmul în situaţii stresante:

▪ Îmi iau întotdeauna ceva de citit la mine. Când maşina este efectiv blocată în trafic, nu mă enervez.

▪ Când înaintăm foarte încet, ascult ştiri la radio sau o înregistrare cu Biblia. Aşa nu mă mai gândesc la trafic.

▪ De obicei, nu folosesc claxonul, pentru că nu ajută la nimic, ci doar îi deranjează pe alţii. Fiind amabil cu ceilalţi şoferi, evit stresul şi îi ajut şi pe ei să facă la fel.

▪ Mă străduiesc să rămân calm când întâlnesc şoferi agresivi şi chiar mă ţin departe de aceştia. Nimic nu înlocuieşte răbdarea.

▪ Deşi încerc să găsesc alte trasee, îmi informez clienţii că este posibil ca din cauza traficului să întârziem. Când mergi cu maşina într-un oraş nu poţi să fii mereu punctual.