În curând, o lume fără dezastre!

CUTREMURE, războaie, foamete şi boli — acestea nu sunt decât unele dintre necazurile prezise de Isus care aveau să marcheze ‘încheierea acestui sistem’ (Matei 24:3, 7, 8; Luca 21:7, 10, 11). Fireşte, ele nu sunt provocate de Dumnezeu. Nici Isus, nici Tatăl său, Iehova Dumnezeu, nu sunt răspunzători de ele.

Dumnezeu însă este răspunzător de ceea ce va urma acestor evenimente profeţite, şi anume de venirea Regatului său, un guvern ceresc aflat în mâinile lui Isus Cristos, precum şi de distrugerea tuturor celor ce resping suveranitatea lui Iehova (Daniel 2:44; 7:13, 14). După aceea, pământul va deveni un loc al păcii. Atunci, niciun locuitor nu va mai cunoaşte teama de dezastre. Atunci, promisiunea lui Dumnezeu se va împlini în sens complet: „Poporul meu va locui într-un locaş paşnic, în locuinţe sigure şi în locuri de odihnă liniştite“. — Isaia 32:18.

Ascultaţi de Dumnezeu şi veţi trăi!

Aşa cum am văzut în articolul precedent, a da ascultare avertismentelor poate însemna  viaţă. Iar acest principiu se aplică mai ales în privinţa avertismentelor divine, consemnate în Biblie! Iată ce promite Dumnezeu: „Cel ce mă ascultă va locui în siguranţă şi frica de nenorocire nu-l va tulbura“. — Proverbele 1:33.

Martorii lui Iehova se străduiesc să asculte de Dumnezeu citind cu regularitate Cuvântul său inspirat şi aplicând învăţăturile lui. Ei vă invită să faceţi la fel. Într-adevăr, celor ce ascultă cu umilinţă de Iehova nu trebuie să le fie teamă de viitor şi nici de dezastrul ce se va abate asupra celor răi. Dimpotrivă, ei aşteaptă cu nerăbdare să primească viaţă veşnică în paradis pe pământ, unde „îşi vor găsi desfătarea în belşug de pace“. — Psalmul 37:10, 11.

[Chenarul de la pagina 8]

MÂNGÂIERE PENTRU CEI ÎNDURERAŢI

Aţi pierdut persoane dragi în moarte în urma unui dezastru natural sau a altei tragedii? Cu aproape 2.000 de ani în urmă, Lazăr, un prieten apropiat al lui Isus, a murit prematur. Auzind de aceasta, Isus a mers în satul lui Lazăr, Betania, şi l-a înviat din ‘somnul’ morţii. — Ioan 11:1–44.

Isus a înfăptuit acest miracol nu doar din iubire pentru Lazăr şi pentru familia lui, ci şi pentru a da greutate promisiunii potrivit căreia, în timpul domniei Regatului său, îi va învia pe „toţi cei din mormintele de amintire“ (Ioan 5:28, 29). Da, în paradisul care va veni, Isus va îndepărta tot răul provocat de rebeliunea din Eden. * — 1 Ioan 3:8.

[Notă de subsol]

[Chenarul/Fotografia de la pagina 9]

UN CUTREMUR MI-A SCHIMBAT VIAŢA

În 1971, eram o mamă tânără, iar visul meu era să devin soprană şi să cânt la operă. De fapt, în 1957 mă mutasem din oraşul meu natal, Winnipeg (Manitoba, Canada), ca să fiu mai aproape de Hollywood (California, SUA) şi să-mi pot împlini visul de a începe o carieră muzicală de succes.

Nouă ani la rând, în fiecare vară, mama venea din Canada să mă viziteze. Fiind Martoră a lui Iehova, ea îmi vorbea din Biblie. Era convinsă că această carte oferea cele mai bune sfaturi pentru a avea o căsnicie reuşită şi o viaţă fericită. O iubeam nespus şi, din respect, o ascultam. Totuşi, de fiecare dată după ce pleca, aruncam literatura pe care mi-o lăsa, fiind sigură că viaţa mea se îndrepta în direcţia corectă.

În zorii unei zile de marţi din februarie 1971 s-a produs un cutremur de 6,6 grade pe scara Richter. Zgomotul asurzitor şi zguduiturile violente m-au trezit din somn. Îngrozită, m-am repezit în camera copilului. Era teafăr şi nevătămat în pătuţul lui. Când zguduiturile au încetat, pe podea erau numai cioburi de sticlă. Lucrurile din bufet căzuseră pe jos. Apa din piscină ieşise şi toată curtea era plină de apă. Deşi eram cu toţii teferi, nu am mai putut închide un ochi.

Mama îmi vorbise de „zilele din urmă“, una dintre caracteristicile acestei perioade fiind ‘cutremure mari de pământ’ (2 Timotei 3:1; Luca 21:7–11). În vara aceea, mama a venit din nou în vizită la mine, dar de data asta fără publicaţii biblice. Întrucât îmi depusese mărturie nouă ani la rând şi nu obţinuse niciun rezultat, a tras concluzia că nu mă interesa ceea ce îmi spunea. Se înşela amarnic! Din clipa în care a sosit, am bombardat-o cu întrebări. Dintr-o dată, muzica şi faima deveniseră mai puţin importante!

În acea săptămână, am asistat împreună cu mama la întrunirile creştine de la Sala Regatului din localitate, iar, după aceea, rareori am lipsit de la întruniri. Ea s-a îngrijit să studiez cu cineva Biblia. M-am botezat în 1973, iar în prezent petrec circa 70 de ore lunar predicându-le altora vestea bună despre Regatul lui Dumnezeu (Matei 24:14). Într-adevăr, în loc să-mi zdruncine credinţa în Dumnezeu, cutremurul mi-a întărit-o. — Relatare de Colleen Esparza.