S-au anticipat „instrumente ale distrugerii“

„Mintea născocitoare de rele a omului caută mereu să-şi folosească talentele pentru a-şi subjuga, a-şi nimici sau a-şi înşela semenii.“ — Horace Walpole, scriitor englez din secolul al XVIII-lea.

AVIAŢIA a adus o mulţime de foloase omenirii. Dar cât de adevărate sunt cuvintele rostite de Horace Walpole! Zborul nici măcar nu devenise realitate când omul deja se gândea să folosească „maşinile zburătoare“ ca instrumente militare.

În 1670, cu mai bine de 100 de ani înainte de primul zbor al unui balon cu echipaj la bord, iezuitul italian Francesco Lana a spus că „Dumnezeu nu va îngădui cu nici un chip construirea unei asemenea maşinării [aparat de zbor], iar asta pentru a preîntâmpina orice ar putea provoca tulburări în guvernarea civilă şi politică a oamenilor“. Cu oarece clarviziune, el însă a adăugat: „Căci cine [nu-şi dă seama] că nicio urbe nu va scăpa de atacurile neaşteptate ale unui aparat de zbor ce ar putea să apară deasupra pieţei, la orice oră din zi sau din noapte, şi să-şi debarce echipajul? Aceeaşi primejdie pândeşte şi curţile oamenilor, precum şi vasele ce străbat marea. . . . Chiar şi fără să se apropie de pământ, aceste maşini zburătoare vor arunca bucăţi de fier ce vor răsturna corăbii şi vor ucide oameni. Corăbiile vor fi incendiate cu dispozitive incendiare, cu proiectile şi cu bombe“.

Când, pe la sfârşitul secolului al XVIII-lea, au apărut baloanele cu aer cald şi cu hidrogen, Walpole şi-a exprimat temerea că acestea urmau să devină „instrumente ale distrugerii speciei umane“. De fapt, spre finele anului 1794, generalii armatei franceze foloseau baloanele cu hidrogen pentru a spiona liniile de bătaie inamice şi pentru a coordona mişcările de trupe. Balonul a jucat un rol important şi în Războiul de Secesiune (1861–1865), din America, şi în Războiul Franco-Prusac (1870–1871). Iar în cele două războaie mondiale, baloanele au fost instrumente-cheie în misiunile de recunoaştere ale trupelor americane, britanice, franceze şi germane.

Într-adevăr, în al Doilea Război Mondial, balonul a devenit instrument al morţii când armata japoneză a trimis spre Statele Unite 9000 de baloane fără echipaj, încărcate cu bombe. Peste 280 au ajuns în America de Nord.

Aeronave militare anticipate

Şi avionul, încă de la începuturile lui, a fost socotit o posibilă maşină de război. Iată ce a afirmat Alexander Graham Bell în 1907: „Puţini ştiu cât de aproape este America de soluţionarea unei chestiuni ce va revoluţiona războiul în întreaga lume şi mă refer aici la construirea unei aeronave militare fiabile“. În acelaşi an, ziarul The New York Times cita cuvintele căpitanului Thomas Lovelace, pilot de balon: „În decurs de doi până la cinci ani, fiecare naţiune importantă va avea în dotare avioane  militare şi distrugătoare, exact aşa cum în prezent are torpiloare şi contratorpiloare“.

Doar trei luni mai târziu, U.S. Signal Corps, o unitate militară americană de transmisiuni, încheia un contract cu fraţii Wright în vederea construirii primului avion militar. Într-un articol publicat în numărul din 13 septembrie 1908 al ziarului The New York Times se explica de ce era interesată armata de acest avion: „Cu ajutorul lui se poate arunca un proiectil în coşul unei nave de război, cauzând mari daune în sala motoarelor, explodând în sala boilerelor şi distrugând astfel cu desăvârşire nava“.

Aşa cum a spus Bell, avionul ‘a revoluţionat războiul în întreaga lume’. În 1915, constructorii de avioane au montat o mitralieră frontală, sincronizată cu elicea în aşa fel încât gloanţele să treacă printre palele elicei. La scurt timp, avioanelor de luptă li s-au alăturat bombardierele, care, în al Doilea Război Mondial, erau mai mari şi mai puternice. La 6 august 1945, un bombardier B-29 Superfortress a lansat prima bombă atomică folosită vreodată în război, ştergând de pe faţa pământului oraşul japonez Hiroshima şi curmând 100.000 de vieţi omeneşti.

Cu doar doi ani înainte, în 1943, Orville Wright spusese în cadru privat că îi părea rău că se inventase avionul. El a afirmat că, în cele două războaie mondiale, acesta devenise într-adevăr o armă ucigătoare. Iar, odată cu construirea bombelor ghidate prin laser şi a aşa-numitelor „bombe inteligente“, potenţialul distrugător al avionului a crescut considerabil în această epocă în care naţiunile se ridică unele împotriva altora. — Matei 24:7.

[Legenda fotografiilor de la paginile 22, 23]

1. Balon fără echipaj, cu bombă

2. Balon de baraj

[Provenienţa fotografiei]

Library of Congress, Prints & Photographs Division, FSA/OWI Collection, LC-USE6-D-004722

3. B-29 Superfortress

[Provenienţa fotografiei]

USAF photo

4. Strike Fighter F/A-18C Hornet

5. F-117A Nighthawk Stealth Fighter

[Provenienţa fotografiei]

U.S. Department of Defense