Trista poveste a rechinului
Trista poveste a rechinului
DE LA CORESPONDENTUL NOSTRU DIN MEXIC
PUŢINE animale înspăimântă atât de mult ca rechinii. Anual, pe glob, se înregistrează aproximativ 75 de atacuri neprovocate, circa 10 dintre ele fiind mortale. Întrucât aceste cazuri sunt intens mediatizate, iar rechinii sunt prezentaţi într-o lumină negativă în filme, imaginea clasică pe care ne-am format-o despre rechini e cea a unor mari vânători de oameni! E adevărat că trebuie să fim prudenţi când avem de-a face cu ei. Însă, la drept vorbind, înţepăturile de albine şi muşcăturile de crocodil ucid mai mulţi oameni decât rechinii.
Pe de altă parte, rechinul este el însuşi atacat de om. „În fiecare an sunt prinşi 100 de milioane de rechini. E o cifră uluitor de mare, căci dacă ar fi aşezaţi unul în prelungirea celuilalt, ar putea înconjura pământul de cinci ori“, afirmă un cercetător de la organizaţia Argus Mariner Consulting Scientists pentru revista Premier. Dacă ne gândim că rata naşterilor este destul de scăzută, că rechinii ajung cu greu la maturitate sexuală, că perioada lor de gestaţie este lungă şi că locurile alese pentru a-şi naşte puii sunt poluate, nu ne este greu să înţelegem că populaţia de rechini scade în ritm rapid. Iar pentru refacerea populaţiei de rechini sunt necesari ani de zile.
Majoritatea rechinilor sunt capturaţi pentru înotătoarele lor dorsale, aşa-numitele „aripioare de rechin“, foarte apreciate de unii locuitori ai Asiei pentru presupusele lor proprietăţi medicinale şi afrodiziace. * Supa de aripioare de rechin este o delicatesă. Un singur bol poate costa 110 euro! Din dorinţa de a satisface marea cerere de pe piaţa asiatică, s-a ajuns până acolo încât rechinilor li se taie aripioarele, după care sunt aruncaţi în apele oceanului, unde mor de foame sau se îneacă. Câtă risipă, câtă cruzime!
Trebuie luate măsuri
Ar trebui să ne îngrijoreze trista poveste a rechinului? Probabil că de rechini nu ne este aşa de milă ca de elefanţi sau de balene. Dar să nu uităm că rechinii au un rol esenţial în menţinerea echilibrului ecologic în oceane. De exemplu, datorită obiceiurilor lor de hrănire sunt ţinute sub control alte populaţii de peşti.
În unele ţări, nu există legi privitoare la pescuirea rechinilor. După o dezbatere care a durat zece ani, Mexicul, o ţară în care pescuitul rechinilor atinge cote alarmante şi se prind peste 30.000 de tone de rechini anual, a dat o lege care interzice tăierea aripioarelor de rechin. Şi, ca şi cum situaţia nu ar fi suficient de gravă, cererea de aripioare a dus la proliferarea pescuitului ilegal în rezervaţiile marine din mai multe părţi ale lumii. Directorul Servicio Parque Nacional Galápagos spune cu mare părere de rău: „În Galapagos, pescuitul ilegal pentru aripioare de rechin a luat o amploare fără precedent în ultimii ani. Fiind foarte profitabil, a dus la formarea unei adevărate mafii în zonă“.
Pentru salvarea rechinilor, în unele ţări s-a luat o măsură deosebită: s-a interzis tăierea aripioarelor. Totuşi, Charlotte Mogensen, coordonatoarea unui program din cadrul Fondului Internaţional pentru Protecţia Mediului Înconjurător, avertizează că sunt necesare mai multe măsuri. Ea afirmă: „Rechinii sunt în pericol pretutindeni în lume. Îndemnăm toate organizaţiile de management al pescuitului să nu se rezume la a interzice tăierea aripioarelor, ci şi să strângă date despre rechini şi să reducă pescuitul accidental şi capturarea rechinilor pentru ca numărul lor să nu scadă iremediabil“.
Din fericire, Creatorul florei şi al faunei nu va permite ca omul, în lăcomia lui, să-i distrugă frumoasa creaţie, deci nici pe înfricoşătorii şi totuşi atât de necesarii rechini. — Revelaţia 11:18.
[Notă de subsol]
^ par. 5 Culmea ironiei, studiile arată că aripioarele de rechin conţin o concentraţie ridicată de mercur, care poate provoca sterilitate la bărbaţi.
[Chenarul/Fotografiile de la pagina 17]
DATE DESPRE RECHINI
Dimensiuni: Cea mai mare specie de rechini, rechinul-balenă, prezentat mai sus, poate atinge 18 m lungime şi poate cântări câteva tone. Este inofensiv şi se hrăneşte cu plancton sau cu peştişori.
Perioada de gestaţie: Puii se nasc după 22 de luni de gestaţie.
Rata de reproducere: Rechinul dă naştere, în medie, la 2–10 pui. Majoritatea speciilor nasc pui, altele însă depun ouă.
Rata de creştere: Celor mai multe specii le trebuie 12–15 ani ca să ajungă la maturitate sexuală.
Longevitate: Nu se poate stabili cu exactitate cât trăieşte fiecare specie de rechin. Marele rechin alb, prezentat mai jos, care e deosebit de periculos, trăieşte în jur de 60 de ani.
[Provenienţa fotografiilor]
Seawatch.org
© Kelvin Aitken/age fotostock
[Legenda fotografiei de la paginile 16, 17]
Dintre cele peste 300 de specii de rechin, 62 sunt ameninţate cu extincţia
[Provenienţa fotografiei]
© Mark Strickland/SeaPics.com
[Legenda fotografiei de la pagina 17]
O jumătate de kilogram de aripioare de rechin se poate vinde cu cel puţin 150 de euro. Pe maxilarele marelui rechin alb se pot obţine circa 7.500 de euro
[Provenienţa fotografiei]
© Ron & Valerie Taylor/SeaPics.com