Salt la conţinut

Salt la cuprins

Zilele din urmă — Când?

Zilele din urmă — Când?

Zilele din urmă — Când?

„CREDEM că, peste un miliard de ani, Pământul va deveni o planetă pustie, pârjolită de Soare. E puţin probabil ca formele de viaţă pluricelulare să supravieţuiască în aceste condiţii vitrege“, se arată într-un număr recent al revistei Sky & Telescope. De ce? „Soarele va fi din ce în ce mai fierbinte: mările vor clocoti, iar continentele vor arde“, precizează revista Astronomy. Apoi adaugă: „Acest scenariu apocaliptic este mai mult decât un adevăr incomod, este însăşi soarta noastră, de care nu putem cu nici un chip scăpa“.

Biblia însă spune: „Tu [Dumnezeu] ai aşezat pământul pe temeliile lui şi el nu se va clătina pe timp indefinit, da, niciodată“ (Psalmul 104:5). Nu încape îndoială, Cel ce a creat pământul poate face ca el să rămână pentru totdeauna. La urma urmei, Dumnezeu „l-a întocmit să fie locuit“ (Isaia 45:18). Dar nu de oameni răi, supuşi morţii. Dumnezeu a hotărât un timp pentru a-şi restabili domnia prin intermediul Regatului despre care se vorbeşte în Daniel 2:44.

Isus a predicat Regatul lui Dumnezeu. A vorbit despre un timp când naţiunile şi oamenii vor fi judecaţi. A avertizat că va veni un necaz mare cum n-a mai fost. A făcut referire şi la un semn complex ce avea să indice când urma să se apropie sfârşitul acestei lumi (Matei 9:35; Marcu 13:19; Luca 21:7–11; Ioan 12:31).

Cuvintele unui personaj atât de important precum Isus Cristos au trezit curiozitatea multora. Oare când aveau să se petreacă aceste evenimente? Unii oameni au vrut să afle momentul exact al sfârşitului şi au studiat profeţiile Bibliei şi cronologia ei. Unul dintre aceştia a fost matematicianul Sir Isaac Newton, care a trăit în secolul al XVII-lea şi a enunţat legea gravitaţiei universale şi a inventat calculul diferenţial.

Isus le-a spus discipolilor săi: „Nu este treaba voastră să cunoaşteţi timpurile sau perioadele pe care Tatăl le-a pus sub autoritatea sa“ (Faptele 1:7). Iar când a vorbit despre „semnul prezenţei [sale] şi al încheierii acestui sistem“, Isus a zis: „Ziua şi ora aceea nimeni nu le ştie, nici îngerii din ceruri, nici Fiul, ci numai Tatăl“ (Matei 24:3, 36). Mai mult, după ce a făcut o comparaţie între distrugerea oamenilor răi de pe timpul lui Noe şi distrugerea care va avea loc în timpul ‘prezenţei Fiului omului’, Isus i-a îndemnat: „Vegheaţi deci, pentru că nu ştiţi în ce zi vine Domnul vostru“ (Matei 24:39, 42).

Aşadar, momentul precis al sfârşitului „acestui sistem“ nu ne-a fost dezvăluit. Isus însă ne-a lăsat ‘un semn’ pentru a înţelege când urma să trăim în perioada numită „zilele din urmă“ (2 Timotei 3:1). În această perioadă e vital ‘să rămânem treji’ pentru ‘a reuşi să scăpăm de toate aceste lucruri care trebuie să se întâmple’ (Luca 21:36).

Înainte de a vorbi despre semn, Isus a avertizat: „Luaţi seama să nu vă lăsaţi induşi în eroare! Pentru că vor veni mulţi în numele meu, zicând: «Eu sunt acela» şi «Timpul potrivit s-a apropiat». Să nu vă duceţi după ei! Iar când veţi auzi de războaie şi tulburări, să nu vă îngroziţi. Fiindcă mai întâi trebuie să se întâmple aceste lucruri, dar sfârşitul nu va veni imediat“ (Luca 21:8, 9).

Care este semnul?

Despre evenimentele care aveau să marcheze zilele din urmă, Isus a mai spus: „Se va ridica naţiune contra naţiune şi regat contra regat, vor fi mari cutremure de pământ şi dintr-un loc în altul epidemii şi lipsuri de alimente. Vor fi privelişti înfricoşătoare şi, din cer, semne mari“ (Luca 21:10, 11). Isus a adăugat: „Această veste bună despre regat va fi predicată pe tot pământul locuit ca mărturie pentru toate naţiunile. Şi atunci va veni sfârşitul“ (Matei 24:14). Evenimentele menţionate de Isus — războaie, cutremure, epidemii şi lipsuri de alimente — nu aveau să fie o noutate în sine, pentru că aceste lucruri au existat încă de la începuturile istoriei umane. Deosebirea era că toate acestea urmau să aibă loc într-un singur interval de timp.

Gândiţi-vă puţin: În ce perioadă din istorie au fost evidente toate aspectele semnului menţionat în evanghelii? Începând cu anul 1914, omenirea a fost zguduită de războaie mondiale devastatoare; cutremure violente, unele generând chiar catastrofale tsunami; boli ucigătoare, răspândite pe scară largă, precum malaria, gripa spaniolă şi SIDA; foamete ce a secerat viaţa a milioane de oameni; teamă de terorism şi de armele de distrugere în masă. În plus, pe întregul pământ Martorii lui Iehova înfăptuiesc lucrarea de predicare a veştii bune despre Regatul ceresc al lui Dumnezeu. Aceste evenimente se împlinesc exact cum a prezis Isus.

Să reţinem şi cuvintele apostolului Pavel care a scris: „Să ştii că în zilele din urmă vor fi timpuri critice, cărora cu greu li se va face faţă. Căci oamenii vor fi iubitori de sine, iubitori de bani, aroganţi, trufaşi, blasfematori, neascultători de părinţi, nerecunoscători, neloiali, fără afecţiune naturală, refractari la orice acord, calomniatori, fără stăpânire de sine, cruzi, neiubitori de bine, trădători, încăpăţânaţi, umflaţi de mândrie, mai degrabă iubitori de plăceri decât iubitori de Dumnezeu, având o formă de devoţiune sfântă, dar negându-i puterea“ (2 Timotei 3:1–5). Aceste „timpuri critice“ caracterizate prin nelegiuire, impietate, cruzime şi agresivitate născută din egoism aveau să se facă simţite pe tot pământul. *

Dar nu s-ar putea ca această perioadă numită „zilele din urmă“, care precede sfârşitul, să fie de domeniul viitorului? Există dovezi care să arate când începe ea?

Când încep „zilele din urmă“?

După ce lui Daniel i s-au dezvăluit evenimentele ce urmau să se desfăşoare într-un viitor îndepărtat, profetului i s-a mai spus: „În timpul acela [„timpul sfârşitului“, menţionat în Daniel 11:40] se va ridica Mihael [Isus Cristos], marele prinţ care stă în favoarea fiilor poporului tău“ (Daniel 12:1). Ce avea să facă Mihael?

Cartea Revelaţia vorbeşte despre timpul în care Mihael avea să domnească în calitate de Rege. Aici se spune: „În cer a izbucnit un război: Mihael şi îngerii lui s-au luptat cu balaurul, iar balaurul şi îngerii lui au luptat şi ei, dar acesta n-a biruit, nici nu s-a mai găsit loc pentru ei în cer. Astfel, balaurul cel mare, şarpele cel vechi, cel numit Diavol şi Satan, care induce în eroare întregul pământ locuit, a fost aruncat jos. A fost aruncat pe pământ, iar îngerii lui au fost aruncaţi împreună cu el. De aceea, bucuraţi-vă, ceruri şi voi, care locuiţi în ele! Dar vai de voi, pământ şi mare, pentru că Diavolul a coborât la voi cuprins de o mânie mare, ştiind că nu mai are decât puţin timp!“ (Revelaţia 12:7–9, 12).

Cronologia biblică arată că această bătălie, în urma căreia Satan şi demonii aveau să fie alungaţi din cer, urma să aducă vaiuri mari asupra pământului. Ştiind că mai are puţin timp pentru a guverna asupra lumii, Diavolul avea să fie cuprins de o mânie mare. Iar mânia lui avea să crească pe parcursul zilelor din urmă, până când va fi învins în Armaghedon, războiul lui Dumnezeu (Revelaţia 16:14, 16; 19:11, 15; 20:1–3).

După ce a menţionat deznodământul bătăliei din cer, apostolul Ioan a declarat: „Am auzit un glas puternic în cer care zicea: «Acum au venit salvarea, puterea, regatul Dumnezeului nostru şi autoritatea Cristosului său, pentru că acuzatorul fraţilor noştri, care îi acuza zi şi noapte înaintea Dumnezeului nostru, a fost aruncat jos!»“ (Revelaţia 12:10). Probabil aţi remarcat că acest verset anunţă instaurarea Regatului sub domnia lui Cristos. Regatul ceresc a fost instaurat în anul 1914. * Cu toate acestea, Psalmul 110:2 arată că Isus avea să domnească „în mijlocul duşmanilor“ săi până când Regatul îşi va exercita autoritatea asupra pământului aşa cum şi-o exercită în cer (Matei 6:10).

Interesant este că îngerul care i-a vorbit profetului Daniel despre evenimentele din viitor a mai spus: „Iar tu, Daniel, ţine ascunse aceste cuvinte şi sigilează cartea până la timpul sfârşitului. Mulţi vor umbla încoace şi încolo şi adevărata cunoştinţă va creşte“ (Daniel 12:4). Aceasta dovedeşte o dată în plus că trăim în „zilele din urmă“, deoarece semnificaţia acestor profeţii este acum cunoscută şi proclamată pe întregul glob. *

Când se vor sfârşi „zilele din urmă“?

Biblia nu menţionează cu exactitate cât de mult va dura această perioadă. Dar, pe măsură ce timpul rămas lui Satan se va scurta, lucrurile se vor înrăutăţi pe pământ. Apostolul Pavel a avertizat că „oamenii nelegiuiţi şi impostorii vor merge din rău în mai rău, inducând în eroare şi fiind induşi în eroare“ (2 Timotei 3:13). Şi, vorbind despre ceea ce avea să se mai întâmple, Isus a spus: „Zilele acelea vor fi zile ale unui necaz cum n-a mai fost de la începutul creaţiei lui Dumnezeu, până acum, şi nici nu va mai fi. Şi, dacă Iehova n-ar fi scurtat zilele, nicio carne n-ar fi salvată. Dar, de dragul celor aleşi şi pe care el i-a ales, a scurtat zilele“ (Marcu 13:19, 20).

Între evenimentele care urmează să aibă loc se numără ‘marele necaz’, ce include Armaghedonul şi legarea lui Satan şi a demonilor lui pentru a nu mai avea nicio influenţă asupra pământului (Matei 24:21). „Dumnezeu, care nu poate să mintă“, ne dă asigurarea că aceste lucruri se vor întâmpla negreşit (Tit 1:2). Armaghedonul şi aruncarea lui Satan în abis vor fi rezultatul intervenţiei divine.

Apostolul Pavel a fost inspirat să spună cu exactitate ce se va întâmpla înainte ca Dumnezeu să aducă distrugerea. Referitor la „timpuri şi perioade“, el a scris: „Ziua lui Iehova vine întocmai ca un hoţ noaptea. Când vor zice: «Pace şi securitate!», atunci o distrugere neaşteptată va veni brusc peste ei, ca durerile naşterii peste femeia însărcinată, şi nu va fi chip de scăpare“ (1 Tesaloniceni 5:1–3). Nu se menţionează ce anume duce la acest strigăt de aşa-zisă „pace şi securitate“. Numai timpul ne va dezvălui. Un lucru e însă sigur: acest strigăt nu va împiedica venirea zilei de judecată a lui Iehova. *

Dacă suntem convinşi de adevărul acestor profeţii, ar trebui să ne simţim îndemnaţi să acţionăm. În ce sens? Petru răspunde: „Fiindcă toate aceste lucruri vor fi astfel descompuse, ce fel de persoane trebuie să fiţi voi în acte de conduită sfântă şi în fapte de devoţiune sfântă, aşteptând şi păstrând viu în minte prezenţa zilei lui Iehova“ (2 Petru 3:11, 12). Dar poate că vă întrebaţi cum vă este de folos cunoaşterea acestor lucruri. Articolul următor vă va răspunde la această întrebare.

[Note de subsol]

^ par. 12 Pentru mai multe informaţii despre „zilele din urmă“, vezi Treziţi-vă! din aprilie 2007, paginile 8–10, şi Turnul de veghe din 15 septembrie 2006, paginile 4–7, şi din 1 octombrie 2005, paginile 4–7, publicate de Martorii lui Iehova.

^ par. 18 Pentru mai multe detalii privind cronologia biblică, vezi cartea Ce ne învaţă în realitate Biblia?, paginile 215–218, publicată de Martorii lui Iehova.

^ par. 19 Vezi cartea Să acordăm atenţie profeţiei lui Daniel!, precum şi Anuarul Martorilor lui Iehova pe 2008, paginile 31–39, publicate de Martorii lui Iehova.

^ par. 23 Vezi cartea Revelaţia: grandiosul deznodământ se apropie! (tipărită în 2006), paginile 250, 251, paragrafele 13, 14.

[Text generic pe pagina 5]

Isus a spus că numai Dumnezeu cunoaşte „ziua şi ora aceea“

[Legenda ilustraţiei de la pagina 4]

Sir Isaac Newton

[Provenienţa ilustraţiei]

© A. H. C./age fotostock

[Legenda fotografiilor de la pagina 7]

Semnul pe care l-a dat Isus este evident din 1914

[Provenienţa fotografiilor]

© Heidi Bradner/Panos Pictures

© Paul Smith/Panos Pictures