De ce şi-au pierdut mulţi speranţa

Văzând ce se întâmplă în lume, oamenii privesc viitorul cu teamă. În tot mai multe oraşe, camere de supraveghere urmăresc îndeaproape ce se petrece pe străzi. Din cauza unor eventuale acte teroriste, multe aeroporturi aglomerate seamănă cu nişte tabere militare. Pe internet, din ce în ce mai mulţi hoţi şi pedofili îşi caută victimele, care nici nu bănuiesc ce li s-ar putea întâmpla. În plan ecologic, poluarea, despăduririle, dispariţia speciilor şi încălzirea globală ameninţă viaţa pe planeta noastră.

CU DOUĂ sau trei generaţii în urmă, nimeni nu se gândea că lucrurile vor lua o astfel de turnură. În prezent însă, aceste probleme stârnesc îngrijorare la nivel mondial. Pe bună dreptate se întreabă mulţi încotro se îndreaptă lumea şi ce fel de viaţă îi aşteaptă pe ei şi pe copiii lor. Va veni timpul când ne va fi frică să urcăm în autobuz, în tren sau în avion? Având în vedere că preţurile cresc tot mai mult, iar resursele pământului scad, oare vor reuşi generaţiile viitoare să beneficieze de îngrijire medicală de calitate, să aibă hrană sănătoasă şi suficient carburant?

„Viitorul pare înspăimântător“, a spus ministrul sănătăţii din British Columbia (Canada) cu privire la creşterea costurilor medicale. S-au tras semnale de alarmă şi cu privire la hrană şi combustibil. De ce? Ca să nu mai depindă într-o măsură atât de mare de combustibilii fosili, unele ţări investesc din greu în biocarburanţi, precum etanolul, care se extrag din plante. Prin urmare, pentru prima oară în istorie, stomacul omului se luptă cu rezervorul automobilului pentru roadele câmpului. Una dintre consecinţe se face deja simţită: inflaţia preţurilor la alimente.

În plus, prăpastia dintre bogaţi şi săraci se adânceşte tot mai mult, agravând tensiunile sociale. „Prima decadă a secolului al XXI-lea cunoaşte progrese uriaşe privind bunăstarea omului, dar şi lipsuri extreme“, precizează un raport al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. „În unele ţări foarte sărace, speranţa de viaţă a ajuns să fie egală cu jumătate din cea înregistrată în ţările bogate.“ Cauzele sunt, în principal, bolile şi haosul în plan social şi economic, evident în ţările instabile politic.

Dacă luăm în calcul şi încălzirea globală, care poate genera deşertificări pe suprafeţe tot mai întinse şi fenomene meteo extreme tot mai numeroase, nu ne mai surprinde de ce mulţi oameni bine informaţi sunt îngrijoraţi cu privire la ziua de mâine. Revista Bulletin of the Atomic Scientists, care a creat aşa-zisul ceas al judecăţii de apoi, a dat glas temerilor legate de viitorul sumbru al omenirii. Motivul? „Oamenii de ştiinţă observă efectele în lanţ [ale încălzirii globale] asupra complexelor ecosisteme ale planetei noastre“, a precizat revista.

Dar să fie perspectivele noastre chiar aşa de sumbre? Oare speranţa noastră de a avea un viitor fericit depinde doar de marii oameni de afaceri, de conducătorii politici şi religioşi şi de oamenii de ştiinţă? Unii îşi zic: „N-avem ce face! Noi ne-am creat problemele, noi să ni le rezolvăm“. Alţii însă consideră că problemele depăşesc capacitatea oamenilor de a găsi soluţii şi că singura noastră speranţă sigură de viitor rămâne la Dumnezeu. Dacă aşa stau lucrurile, ce asigurare avem că Dumnezeu este interesat de noi şi că ne va salva de la autodistrugere? La aceste întrebări vom răspunde în următoarele articole.

[Text generic pe pagina 3]

Oare speranţa noastră de a avea un viitor fericit depinde doar de marii oameni de afaceri, de conducătorii politici şi religioşi şi de oamenii de ştiinţă?