Nu sunt simple jucării!

EGIPTENII le făceau din plăcuţe de lemn, japonezii din hârtie împăturită, germanii din porţelan, iar eschimoşii din piei de focă. Adulţii le colecţionează, iar copiii le iubesc. Într-adevăr, păpuşile au cucerit inimile oamenilor de orice vârstă şi din orice timp!

The World Book Encyclopedia afirmă: „În vechime, majoritatea figurinelor ce aduceau cu nişte păpuşi nu erau jucării, ci obiecte de cult ori obiecte magice“. Vechii egipteni le confecţionau din plăcuţe de lemn asemănătoare unor vâsle. Pe ele pictau hăinuţe cu fel de fel de motive şi le împodobeau cu şiraguri de mărgele de lut ce închipuiau părul. Egiptenii puneau aceste păpuşi în morminte, nutrind credinţa că le vor sluji celor decedaţi în viaţa de apoi. În Indiile de Vest, cei ce voiau răzbunare înfigeau ace în păpuşi voodoo, sperând că vor atrage răul asupra duşmanilor lor.

În multe culturi, păpuşile erau asociate cu riturile fertilităţii. De pildă, înainte de a se căsători, fetele din Grecia antică îşi lăsau păpuşile pe un altar al lui Artemis, zeiţa fertilităţii. În zilele noastre, femeile din tribul ashanti (Ghana, Africa) poartă o păpuşă cu ele într-o cingătoare, sperând că le va ajuta să dea naştere la copii frumoşi. Iar unele fete din Siria îşi atârnă păpuşile la fereastră pentru a da de veste că au ajuns la vârsta măritişului.

În fiecare an, la 3 martie, în Japonia are loc Festivalul Păpuşilor, sau Hina Matsuri, în care protagonistele sunt păpuşile. Hina Matsuri este cunoscut şi ca un festival pentru fetiţe. Potrivit cărţii Japan — An Illustrated Encyclopedia, festivalul „are la origine mai multe obiceiuri. Unul dintre ele este un ritual chinezesc al purificării ce se ţinea de-a lungul unui râu la începutul celei de-a treia luni lunare. În epoca Heian (794–1185), curtenii aveau obiceiul ca, în ziua a treia a lunii a treia, să îi cheme la Curte pe cei ce practicau divinaţia pentru a-i scăpa de necurăţii. Ele erau trimise în figurine de hârtie . . . care erau aruncate în râu ori în ocean“.

 Păpuşi-jucărie

În Japonia, în perioada Edo (1603–1867), păpuşile pentru copii reproduceau chipul unor persoane ce existau în realitate şi purtau fel de fel de hăinuţe. Se confecţionau şi păpuşi care se puteau mişca datorită unor cabluri, sfori, scripeţi şi angrenaje din lemn. O astfel de păpuşă putea să le ducă invitaţilor o ceaşcă de ceai şi să se întoarcă cu ea după ce ceaiul era băut.

Înainte de secolul al XVIII-lea, „copiii [din ţările occidentale] nu se bucurau de copilărie cum se bucură cei din zilele noastre. Adolescenţii erau socotiţi mici adulţi şi trebuiau să se poarte ca atare“, se arată în The World Book Encyclopedia. Păpuşile erau făcute pentru adulţi şi pentru copii deopotrivă. Abia în secolul al XIX-lea s-a înţeles cât de important este jocul în dezvoltarea armonioasă a copilului. Prin urmare, industria păpuşilor a înflorit în Europa.

În jurul anului 1824, fabricanţii germani de păpuşi au inventat un dispozitiv graţie căruia păpuşile puteau spune „mama“ şi „tata“. Spre sfârşitul secolului al XIX-lea, au început să producă şi păpuşi care mergeau. Inventatorul american Thomas Edison a realizat un fonograf în miniatură datorită căruia păpuşile lăsau impresia că vorbesc. Între timp, francezii l-au creat pe Bébé Gourmand, o păpuşă care adora mâncarea! Francezilor li s-a dus vestea şi pentru păpuşile lor cochete, îmbrăcate în hăinuţe extrem de elegante. Puteau fi cumpărate şi accesorii pentru păpuşi: piepteni, blănuri, evantaie şi chiar mobilă!

Secolul al XX-lea a fost martorul unei înfloriri fără precedent a industriei păpuşilor. În anii ’40, s-au putut realiza păpuşi ieftine, dar frumos lucrate din material plastic, care era deja în uz. Păpuşa Barbie, şi ea din plastic, a dominat industria de profil încă de la lansarea ei pe piaţă, în 1959. Până în prezent s-au vândut peste un miliard de păpuşi Barbie. Numai în 1997 profitul obţinut din vânzări a fost de 1,2 miliarde de euro!

Păpuşi-învăţător

Ca să-şi înveţe copiii despre zeii tribului lor, indienii pueblo din sud-vestul Statelor Unite foloseau păpuşi kachina, cioplite în rădăcini de cactus sau în lemn de pin. În timpul unei ceremonii speciale, un membru al tribului juca rolul unui zeu al lor, fiind îmbrăcat asemenea lui. Apoi, părinţii le dădeau copiilor lor o păpuşă care semăna cu acel zeu. Jucându-se cu ea, copiii învăţau mai multe despre el.

Păpuşile „sunt un mijloc de a scoate la iveală sentimentele copilului: durerea, mânia şi nu numai. . . . Când se joacă cu păpuşile, copiii interpretează roluri pe care cred le vor îndeplini când vor fi mari“, se arată în The World Book Encyclopedia. O păpuşă expusă de Ziua Copiilor — care se sărbătoreşte în Japonia în mai — înfăţişează un tânăr purtând armură de samurai. Păpuşa este socotită un fel de model pentru băieţi, care sunt încurajaţi să devină, aşa cum o cere tradiţia, oameni puternici şi membri respectabili ai societăţii.

Întrucât copiii se ataşează mult de păpuşile lor, părinţii înţelepţi se gândesc serios la influenţa pe care o au ele în dezvoltarea micuţilor lor. Unii, de pildă, cred că trupul unor păpuşi şi bogata lor garderobă pot avea un efect dăunător asupra fetiţelor. În ziarul The Economist se afirma că aceste păpuşi le pot determina  pe „fetiţe să fie preocupate mai degrabă de înfăţişare decât de personalitate“.

Un lucru este clar pentru toţi cei care îi văd pe copii jucându-se cu păpuşi: Indiferent din ce sunt făcute — pânză, hârtie, lemn, plastic sau altceva —, păpuşile sunt mai mult decât simple jucării. Sunt prietenul, confidentul şi tovarăşul de joacă al copiilor!

[Chenarul de la pagina 27]

Păpuşile vechi din nou în atenţie

Colecţionarea păpuşilor este un hobby foarte popular, care a luat avânt în anii 1970 şi a dus la formarea unei adevărate pieţe internaţionale. Colecţionarii sunt interesaţi atât de păpuşi din plastic, care nu costă decât câţiva euro, cât şi de rarităţi, precum păpuşile Kämmer & Reinhardt. Fabricată în Germania pe la începutul secolului al XX-lea, o astfel păpuşă s-a vândut la fabulosul preţ de 189 600 de euro! Una dintre cele mai mari colecţii de păpuşi este găzduită de Strong National Museum of Play, din Rochester, New York (SUA), şi conţine circa 12 000 de păpuşi.

[Chenarul/Fotografia de la pagina 28]

Păpuşile un motiv de îngrijorare pentru părinţi

Cum îi pot ocroti părinţii pe copiii lor de influenţa negativă pe care o pot avea unele păpuşi? Ziarul The Washington Post făcea o afirmaţie tulburătoare: „Asemenea industriei tutunului, industria divertismentelor şi a jucăriilor nu-şi asumă nicio responsabilitate pentru efectele negative pe care le-ar putea avea produsele lor şi nici nu intenţionează să facă schimbări în politica lor“. Părinţii însă trebuie să-şi asume responsabilitatea!

Biblia le porunceşte părinţilor să-şi instruiască zilnic copiii, împărtăşindu-le idei ziditoare (Deuteronomul 6:6–9; Proverbele 22:6). Dar cum ar putea să-şi conştientizeze copiii că unele păpuşi pot avea o influenţă negativă? O mamă spune că i-a citit fiicei ei sfatul biblic din 1 Timotei 2:9 referitor la îmbrăcămintea modestă, iar apoi a discutat cu ea pe marginea versetului. Conversaţia lor a decurs cam aşa:

Mama: Cu cine seamănă aceste păpuşi? Cu o fetiţă sau cu o femeie?

Fiica: Cu o femeie.

Mama: De ce?

Fiica: Deoarece au corp de femeie şi poartă îmbrăcăminte şi încălţăminte de femeie.

Mama: Ai dreptate. Acum, după ce am citit acest verset, crezi că o îmbrăcăminte ca a acestor păpuşi ar fi potrivită pentru creştini?

Fiica: Nu.

Mama: De ce?

Fiica: Pentru că fusta este prea scurtă, . . . bluza este prea decoltată . . . şi sunt mulate pe corp.

E adevărat, este nevoie de eforturi ca să-ţi înveţi copiii principii divine în aşa fel încât ei să ajungă la asemenea concluzii. Dar merită! Mulţi părinţi s-au folosit de cartea Ascultă de Marele Învăţător, publicată de Martorii lui Iehova cu scopul de a-i ajuta pe părinţi să-şi înveţe copiii principiile divine.

Puteţi obţine un exemplar al acestei cărţi frumos ilustrate de 256 de pagini scriind la următoarea adresă: Organizaţia Religioasă „Martorii lui Iehova“, strada Teleajen 84, sector 2, cod 021468, Bucureşti. Precizaţi că doriţi să primiţi cartea Ascultă de Marele Învăţător.

[Legenda fotografiei de la pagina 26]

Păpuşa japoneză care serveşte ceai

[Legenda fotografiei de la pagina 26]

Bru, păpuşă franceză

[Provenienţa fotografiilor de la pagina 26]

Sus: © SHOBEI Tamaya IX; mijloc: Cu amabilitatea Strong National Museum of Play, Rochester, New York; jos: © Christie’s Images Ltd