Salt la conţinut

Salt la cuprins

Sunt problemele noastre o pedeapsă de la Dumnezeu?

Sunt problemele noastre o pedeapsă de la Dumnezeu?

Potrivit Bibliei

Sunt problemele noastre o pedeapsă de la Dumnezeu?

„Cred c-am fost pedepsită“, a spus o femeie când a aflat că are cancer. Avea în jur de 55 de ani. Gândindu-se la o greşeală comisă în trecut, ea a tras următoarea concluzie: „Dumnezeu vrea să mă facă să înţeleg că am păcătuit“.

CÂND se confruntă cu necazuri, mulţi cred că Dumnezeu îi pedepseşte pentru vreo greşeală comisă în trecut. Copleşiţi de o mulţime de probleme, se plâng: „De ce mi se întâmplă tocmai mie? Ce-am făcut?“. Ar trebui să tragem concluzia că problemele pe care le avem sunt un semn al dezaprobării divine? Sunt necazurile noastre cu adevărat o pedeapsă de la Dumnezeu?

Închinătorii loiali n-au fost scutiţi de necazuri

Să ne gândim ce spune Biblia despre un bărbat pe nume Iov. Pe neaşteptate, el şi-a pierdut toată averea. Apoi, cei zece copii ai lui au murit într-o furtună. La scurt timp, a fost afectat de o boală gravă, dezgustătoare (Iov 1:13–19; 2:7, 8). Lovit de aceste necazuri, Iov a strigat: „Mâna lui Dumnezeu m-a atins!“ (Iov 19:21). Iov, ca mulţi oameni de azi, a crezut că Dumnezeu îl pedepsea.

Însă potrivit Bibliei, înainte ca Iov să se confrunte cu necazuri, Dumnezeu a spus despre el că este „un om ireproşabil şi drept, care se teme de Dumnezeu şi se abate de la rău“ (Iov 1:8). Din aceste cuvinte, prin care Dumnezeu îşi exprima aprobarea faţă de Iov, înţelegem că necazurile lui nu erau o pedeapsă divină.

De fapt, Biblia conţine multe relatări despre oameni drepţi asupra cărora s-au abătut necazuri. Deşi era un slujitor loial al lui Dumnezeu, Iosif a fost pe nedrept aruncat în închisoare, unde a stat mai bine de doi ani (Geneza 39:10–20; 40:15). Despre Timotei, un creştin fidel, aflăm că era adesea bolnav (1 Timotei 5:23). Chiar şi Isus Cristos, care n-a comis nicio greşeală, a fost tratat cu cruzime şi a murit în chinuri (1 Petru 2:21–24). Prin urmare, ar fi greşit să conchidem că necazurile sunt o dovadă a dezaprobării divine. Dar, dacă nu Dumnezeu este răspunzător de problemele noastre, atunci cine este?

Cauzele problemelor noastre

Biblia arată că Satan Diavolul a fost cel ce a adus necazurile asupra lui Iov (Iov 1:7–12; 2:3–8). Mai mult, ea îl identifică pe Satan drept principala cauză a problemelor din prezent: „Vai de voi, pământ şi mare, pentru că Diavolul a coborât la voi cuprins de o mânie mare, ştiind că nu mai are decât puţin timp!“ (Revelaţia 12:12). Fiind „conducătorul acestei lumi“, Satan îi determină pe mulţi să comită fapte rele ce aduc numai necaz şi durere (Ioan 12:31; Psalmul 37:12, 14). *

Totuşi, n-ar trebui să ne grăbim să-l învinovăţim pe Diavol pentru toate necazurile noastre. Întrucât am moştenit păcatul şi imperfecţiunea, avem tendinţa de a lua decizii neînţelepte, care ne pot aduce probleme (Psalmul 51:5; Romani 5:12). De pildă, să presupunem că nu am mânca sănătos şi nu ne-am odihni suficient. Dacă, în cele din urmă, ne-am îmbolnăvi grav, cine ar fi de vină? Diavolul? Bineînţeles că nu! Pur şi simplu am suporta consecinţele propriei nechibzuinţe (Galateni 6:7). În astfel de cazuri, ne dăm seama cât de adevărat este următorul proverb biblic: „Nebunia omului îi suceşte calea“ (Proverbele 19:3, Cornilescu, 1996).

În plus, trebuie să înţelegem că multe situaţii neplăcute sunt efectiv rezultatul ‘timpului şi evenimentelor neprevăzute’ (Eclesiastul 9:11). Să zicem că ne prinde pe neaşteptate o ploaie torenţială. Ne vom uda un pic ori ne vom uda până la piele? Totul depinde de locul în care ne aflăm când începe să plouă. În mod asemănător, în aceste ‘timpuri critice cărora cu greu le facem faţă’, situaţiile neplăcute din viaţă se pot transforma rapid într-o grămadă de necazuri (2 Timotei 3:1–5). În ce măsură suntem afectaţi de ele depinde adesea de momentul şi de locul în care ne aflăm, lucruri asupra cărora nu prea avem control. Dar înseamnă oare că ne vom confrunta mereu cu necazuri?

În curând, necazurile se vor sfârşi

Din fericire, Iehova Dumnezeu va pune în curând capăt tuturor necazurilor (Isaia 25:8; Revelaţia 1:3; 21:3, 4). Până atunci însă, el se îngrijeşte de noi oferindu-ne ‘instruire şi mângâiere din Scripturi’ ca să putem face faţă încercărilor din prezent, în timp ce aşteptăm cu nerăbdare minunatul viitor prezis (Romani 15:4; 1 Petru 5:7). Atunci, toţi cei care sunt drepţi în ochii lui Dumnezeu se vor bucura de viaţă veşnică într-o lume nouă, în care necazurile nu vor mai fi (Psalmul 37:29, 37).

[Notă de subsol]

V-AŢI ÎNTREBAT VREODATĂ?

▪ Oare numai cei răi au parte de necazuri? (Iov 1:8)

▪ Este Diavolul vinovat de toate problemele noastre? (Galateni 6:7)

▪ Vom avea parte mereu de necazuri? (Revelaţia 21:3, 4)

[Text generic pe pagina 29]

„Timpul şi evenimentele neprevăzute îi ajung pe toţi.“ (Eclesiastul 9:11)