Va rămâne omenirea fără apă?

REDARE

Va rămâne omenirea fără apă?

În Uzbekistan e o vorbă: „Unde nu-i apă, nici viaţă nu-i“. Cei ce studiază problema apei ar putea crede că afirmaţia sună mai degrabă a prezicere decât a proverb dat fiind că aproximativ două milioane de oameni mor anual din cauza igienei precare şi a consumului de apă nepotabilă. Dintre victime, 90 la sută sunt copii.

DE UNDE aveţi apă? De la robinet? Sau trebuie să mergeţi mult pe jos, să staţi la coadă, iar apoi să o căraţi cu găleata până acasă, aşa cum se obişnuieşte în unele ţări? Vă ia câteva ore zilnic doar ca să faceţi rost de apă pentru spălat şi gătit? În multe ţări, apa nu este uşor de obţinut! În cartea Water Wars — Drought, Flood, Folly, and the Politics of Thirst, Diane Raines Ward a scris că 40 la sută din populaţia lumii „nu are apă curentă, ci ia apă din fântâni, râuri, iazuri sau băltoace“. În unele ţări, femeilor le trebuie până la şase ore să ajungă la sursa de apă şi să care canistre care cântăresc mai mult de 20 kg.

Mai mult de o treime din populaţia lumii duce lipsă de apă şi nu dispune de sisteme de canalizare adecvate. Această problemă afectează în special Africa, unde 6 din 10 persoane nu au nici măcar toalete corespunzătoare. Potrivit unui raport al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, din această cauză „bacteriile, virusurile şi paraziţii din excrementele umane . . . contaminează resursele de apă, solul şi hrana“. Aşa „apare diareea, al doilea mare ucigaş de copii din ţările în curs de dezvoltare, şi alte boli, precum holera, schistosomiaza (bilharzioză) şi trahomul“.

Apa a fost denumită aurul lichid, petrolul secolului al XXI-lea. Dar oamenii irosesc preţioasa apă în aşa măsură încât marile râuri ale lumii abia mai au ce să verse în mare. În plus, din cauza irigaţiilor şi evaporării seacă mari fluvii, precum Colorado din vestul SUA, Yangtze din China, Indus din Pakistan, Gange din India şi Nil din Egipt. Ce soluţii există la această problemă? Care este cea mai bună?

[Chenarul/Fotografia de la pagina 3]

APA ÎN PERICOL!

▪ În 1960, Marea Aral situată în centrul Asiei ocupa locul patru ca suprafaţă între marile lacuri ale lumii. În 2007, n-a mai rămas din ea decât 10 la sută. (Scientific American)

▪ Cele cinci mari lacuri din Statele Unite şi din Canada — Erie, Huron, Michigan, Ontario şi Superior — se micşorează „într-un ritm îngrijorător“. (The Globe and Mail)

▪ Cu ani în urmă, moara Deniliquin din Australia prelucra suficient orez cât să satisfacă necesităţile a 20 de milioane de oameni. În prezent însă, culturile de orez s-au redus cu 98 la sută, iar în decembrie 2007 moara a fost închisă. Care a fost cauza? „Şase ani lungi de secetă.“ (The New York Times)

[Legenda fotografiei]

Navă rămasă în zona secată a Mării Aral

[Provenienţa fotografiei]

[Chenarul/Hărţile de la pagina 4]

‘RÂURILE ŞI PÂRAIELE SEACĂ’

„Lacul Ciad din Africa (înconjurat de Ciad, Niger, Nigeria şi Camerun), cândva un punct de reper pentru astronauţii aflaţi pe orbita pământului, este acum greu de localizat. Din 1960 şi până azi, lacul s-a micşorat cu 95 la sută. Cererea tot mai mare de apă pentru irigaţii în regiune duce la secarea râurilor şi pâraielor care alimentează lacul. În curând, lacul ar putea dispărea, iar generaţiile viitoare nu vor mai şti nici locul unde a fost!“ (Plan B 2.0 — Rescuing a Planet Under Stress and a Civilization in Trouble, de Lester R. Brown)

[Hărţile]

(Pentru modul în care textul apare în pagină, vezi publicaţia)

■ Apă

☒ Vegetaţie

□ Uscat

1963

NIGER

CIAD

Lacul Ciad

NIGERIA

CAMERUN

2007

NIGER

CIAD

Lacul Ciad

NIGERIA

CAMERUN

[Provenienţa hărţilor]

NASA/U.S. Geological Survey

TREZIŢI-VĂ!