„Am prea multe de făcut!“

HALTEROFILII care se pregătesc pentru olimpiadă nu încearcă să stabilească recorduri în fiecare zi. Ei se antrenează în permanenţă cu greutăţi mici ca să poată ridica apoi greutăţi mari. Dacă şi-ar suprasolicita constant muşchii şi articulaţiile, ei şi le-ar putea distruge, riscându-şi astfel cariera sportivă.

În mod asemănător, probabil că şi tu depui eforturi la şcoală. Iar când primeşti teme grele sau când te pregăteşti pentru examene, eşti dispus şi chiar poţi să depui eforturi mai mari. * Dar ce se întâmplă dacă în fiecare zi ai o mulţime de teme de făcut? Poate că nu mai reuşeşti să mănânci sănătos şi regulat şi nici să te odihneşti suficient. Dacă eşti mereu stresat, ai putea chiar să te îmbolnăveşti. Probabil că deja eşti în această situaţie. *

Teme care nu se mai sfârşesc

„Fiecare an şcolar aduce cu sine teme tot mai multe şi tot mai grele. Îmi ia o groază de timp ca să le termin“, spune Hiroko *, o elevă de 15 ani din Japonia. „Aş vrea să fac o mulţime de alte lucruri, dar temele trebuie terminate până a doua zi. Uneori intru în panică.“ Referindu-se la temele pe care le primeşte, Svetlana, o elevă de 14 ani din Rusia, scrie: „Mi-e tot mai greu să-mi fac temele. În fiecare an se adaugă noi materii, iar profesorii ne dau tot mai mult de învăţat. Şi bineînţeles, fiecare profesor consideră materia lui mai importantă decât celelalte. E greu să fii echilibrat şi să le şi faci pe toate bine“.

De ce se pune un accent atât de mare pe teme? Gilberto, un elev de 18 ani din Brazilia, scrie: „Profesorii spun că vor să ne pregătească pentru extrem de competitiva piaţă a locurilor de muncă“. Chiar şi aşa, poate că te simţi copleşit de multele teme pe care le primeşti. Însă probabil că ai fi mai puţin stresat dacă ţi-ai schimba optica şi ai fi mai organizat.

Consideră temele drept un mijloc de a te pregăti pentru a avea succes ca adult. Deşi, probabil, ţi se pare că n-ai să scapi niciodată de teme, şcoala se va termina mai repede decât crezi. Când vei începe să munceşti ca să te întreţii, vei fi fericit că ţi-ai făcut temele  pe care acum le consideri grele. Atunci ‘te vei bucura de toată truda ta’ din anii de şcoală (Eclesiastul 2:24).

Ai putea fi mai puţin stresat prin autodisciplină şi printr-o bună organizare. (Vezi chenarul  „Sugestii pentru a reduce stresul“.) Dacă ai reputaţia că îţi faci temele bine şi la timp, profesorii ar putea avea mai multă încredere în tine şi, probabil, vor dori să te ajute. Să presupunem că ai câştigat încrederea unuia dintre profesori. Dacă ar apărea ceva neaşteptat şi i-ai spune că nu vei reuşi să-ţi faci tema, nu crezi că ar fi mai înţelegător cu tine? Daniel, un slujitor din vechime al lui Dumnezeu, „era demn de încredere şi nu se făcuse vinovat de nicio neglijenţă şi de nicio faptă necinstită“. Fiind sârguincios în îndeplinirea responsabilităţilor sale, el a câştigat încrederea şi aprecierea regelui (Daniel 6:4). Dacă vei imita sârguinţa lui Daniel când îţi faci temele, poate că profesorii vor fi mai înţelegători când vei întâmpina unele probleme.

Dar oare dacă vei fi atent la ore, dacă îţi vei face mereu temele şi dacă îţi vei termina proiectele la timp, înseamnă că vei scăpa total de stres? Nu. Însă stresul pe care îl vei mai simţi va fi generat probabil de dorinţa ta de a învăţa mai bine. Şi nu numai că nu vei căuta să scapi de teme, ba chiar îţi vei dori să înveţi şi să tragi foloase din ceea ce se predă la şcoală.

Acest tip de stres este pozitiv şi de dorit. Cu toate acestea, te vei confrunta şi cu un alt gen de stres, dăunător şi inutil.

 Prea multe activităţi extraşcolare

Să ne imaginăm un şofer care are un stil agresiv de a conduce. Se apropie cu mare viteză de semafor şi pune brusc frână. Apoi, calcă tare pe pedala de acceleraţie şi porneşte în trombă, roţile scârţâindu-i pe asfalt. Ce se va întâmpla cu maşina unui astfel de şofer? Probabil că motorul şi alte componente ale maşinii se vor strica. Dar până atunci poate că şoferul îşi va distruge maşina într-un accident grav.

În mod asemănător, mulţi elevi îşi suprasolicită în permanenţă mintea şi corpul, înainte şi după orele de şcoală. Iată ce scrie Denise Clark Pope, în cartea sa Doing School, despre unii elevi cu care a stat de vorbă: „Ziua lor începe foarte devreme, cu mai bine de o oră sau două înainte ca majoritatea adulţilor să-şi înceapă ziua de muncă, şi adesea se încheie seara târziu, după antrenamente de fotbal, lecţii de dans, şedinţe ale consiliilor de elevi, un serviciu cu jumătate de normă şi după ce-şi fac temele“.

Dacă au un ritm alert zi de zi, elevii vor avea de suferit pe plan fizic. Din cauza stresului intens pot ajunge să aibă dureri de cap şi probleme cu stomacul. Întrucât oboseala prelungită le slăbeşte sistemul imunitar, ei se pot îmbolnăvi. Dintr-odată îşi dau seama că nu mai reuşesc să facă nimic din ceea ce făceau înainte şi trebuie să ducă o luptă grea ca să-şi recapete puterile. Eşti şi tu într-o asemenea situaţie?

E lăudabil să depui eforturi asidue pentru a-ţi atinge obiectivele, dar, oricât de puternic te-ai simţi, nu le poţi face pe toate într-o zi. Biblia ne dă următorul sfat înţelept: „Rezonabilitatea voastră să fie cunoscută de toţi oamenii“ (Filipeni 4:5). Cuvântul „rezonabil“ poate fi definit „fără exagerări, cumpătat“ şi „care are o judecată raţională“. O persoană rezonabilă nu ia decizii în detrimentul său sau al altora. Ea dă dovadă de maturitate, o calitate preţioasă în această societate instabilă. Prin urmare, dacă vrei să rămâi sănătos, fii rezonabil! Renunţă la unele activităţi care nu sunt aşa de importante, dar care îţi consumă multă energie.

Goana după bogăţii

Însă pentru unii tineri, faptul de a fi rezonabili pare o piedică în atingerea obiectivelor. Aceşti tineri cred că succesul le este garantat  dacă au un loc de muncă bine plătit, care le va aduce bogăţii. Denise Pope a observat acest mod de gândire la unii tineri cu care a stat de vorbă. Ea a remarcat: „Aceşti elevi spuneau că ar vrea să doarmă mai mult şi să fie mai sănătoşi, dar că nu reuşesc din cauza programului lor încărcat, din care fac parte obligaţiile şcolare, familiale sau cele legate de locul de muncă. De asemenea, doreau să petreacă mai mult timp cu prietenii lor, să facă şi alte lucruri sau să-şi ia liber vreo câteva zile, însă cei mai mulţi considerau că nu puteau să facă şi asta şi să aibă şi note mari la şcoală. Deşi erau de acord că trebuiau să facă o alegere, în opinia lor, succesul în viaţă e mai important decât fericirea prezentă“.

Aceşti elevi care învaţă până la epuizare ar trebui să mediteze la cuvintele unui bărbat înţelept: „Ce folos va avea un om dacă va câştiga întreaga lume, dar îşi va pierde sufletul? Sau ce va da un om în schimbul sufletului său?“ (Matei 16:26). Prin aceste cuvinte, Isus Cristos ne dă un avertisment: Nu merită să ne sacrificăm sănătatea fizică, emoţională şi spirituală pentru a atinge obiective materialiste în această lume!

În cartea ei The Price of Privilege, psihologa Madeline Levine a scris: „Banii, instruirea, puterea, prestigiul şi bunurile materiale nu ne scutesc de nefericire şi de tulburări emoţionale“. Denise Pope, ale cărei cuvinte au fost menţionate mai înainte, a remarcat: „Am văzut mulţi copii şi părinţi care caută să facă totul perfect întrucât înţeleg greşit noţiunea de succes. . . . Cel mai bine ar fi să căutăm să fim sănătoşi pe plan mintal, fizic şi spiritual“.

Există însă lucruri mult mai importante decât banii, de pildă sănătatea fizică şi afectivă, o conştiinţă curată şi prietenia cu Creatorul nostru. Acestea sunt daruri preţioase de la Dumnezeu. Dacă, în goana după bogăţii sau faimă, le pierzi, s-ar putea să nu le mai găseşti niciodată. Remarcă ce a spus Isus: „Fericiţi sunt cei conştienţi de necesităţile lor spirituale, căci al lor este regatul cerurilor!“ (Matei 5:3).

Mulţi tineri sunt de acord cu acest adevăr. Deşi se străduiesc să aibă rezultate bune la şcoală, ei ştiu că nici performanţele şcolare, nici bogăţiile nu aduc fericire de durată. Ei înţeleg că urmărirea unor astfel de obiective le accentuează în mod inutil stresul. Aceşti elevi au învăţat că numai satisfăcându-şi ‘necesităţile spirituale’ pot avea un viitor cu adevărat fericit. Editorii revistei de faţă sau Martorii lui Iehova din zona în care locuieşti vor fi bucuroşi să-ţi arate cum poţi să-ţi satisfaci necesităţile spirituale şi să fii fericit.

[Note de subsol]

[Text generic pe pagina 6]

Oricât de puternic te-ai simţi, nu le poţi face pe toate într-o zi

[Text generic pe pagina 8]

Cea mai bună instruire presupune asimilarea cunoştinţei despre Creatorul nostru

[Chenarul/Fotografia de la pagina 5]

 SUGESTII PENTRU A REDUCE STRESUL

❑ Pierzi mult timp căutând informaţiile de care ai nevoie prin hârtii şi prin caietele de notiţe? Unii au nevoie de ajutor ca să fie mai organizaţi. Nu trebuie să-ţi fie ruşine să ceri sfaturi în acest sens.

❑ Ai obiceiul să amâni lucrurile? Încearcă să-ţi termini o temă înainte de termen. Uşurarea şi mulţumirea pe care le vei simţi te vor îndemna probabil ca altădată să nu mai amâni temele.

❑ Ţi se întâmplă uneori ca mintea să-ţi vagabondeze în timpul orelor? Încearcă vreme de o lună să asculţi cu atenţie la ore şi să iei notiţe pentru a le consulta mai târziu. Vei fi încântat să vezi cât de uşor îţi vei face apoi temele. Procedând astfel, vei fi mai puţin stresat.

❑ Ai ales cursuri pentru avansaţi, care necesită prea mult timp şi efort? Chiar e nevoie să urmezi aceste cursuri? Discută cu părinţii. Cere părerea cuiva care are un punct de vedere echilibrat referitor la instruire. Vei constata probabil că aceste cursuri opţionale nu te ajută prea mult în pregătirea ta pentru examenul de absolvire.

[Chenarul de la pagina 6]

UN ZID DE PROTECŢIE IMAGINAR

„Avuţiile celui bogat sunt cetatea lui tare şi el îşi închipuie că sunt un zid ocrotitor“ (Proverbele 18:11). În vechime, viaţa oamenilor depindea de zidurile înalte ce ocroteau cetatea de duşmani. Dar imaginează-⁠ţi că trăieşti într-⁠o cetate despre care crezi că este împrejmuită cu un zid. Oricât de mult ai încerca să te convingi că zidul există, acest „zid“ nu te va ocroti de duşmani.

În mod asemănător, tinerii care vor să se îmbogăţească vor sfârşi prin a fi dezamăgiţi. Ar fi bine ca părinţii să-⁠şi ajute copilul să evite capcana materialismului şi să nu caute adăpost într-⁠o cetate cu ziduri imaginare.

Următoarele adevăruri bazate pe Biblie le pot fi utile părinţilor în discuţiile cu co­pilul lor:

▪ Adesea bogăţiile creează mai multe probleme decât rezolvă. „Pe cel bogat nu-⁠l lasă belşugul să doarmă.“ (Eclesiastul 5:12; 1 Timotei 6:9, 10)

▪ Pentru a fi fericiţi nu trebuie neapărat să fim bogaţi, ci bine organizaţi. „Planurile celui harnic îi aduc cu siguranţă folos.“ (Proverbele 21:5; Luca 14:28)

▪ Un venit care ne satis­face necesităţile aduce mulţumire. „Nu-⁠mi da nici sărăcie, nici bogăţie.“ (Proverbele 30:8) *

[Notă de subsol]

 [Legenda fotografiilor de la pagina 7]

Nu încerca să faci prea multe lucruri deodată

[Legenda fotografiei de la pagina 7]

Consideră temele drept un mijloc de a te pregăti pentru un loc de muncă, NU o povară