Medicamentele — De la uz la abuz

O ADOLESCENTĂ pe nume Angie şi-a auzit părinţii spunând că medicamentele pe care le lua fratele ei i-au tăiat pofta de mâncare. Întrucât voia să slăbească, Angie a început să ia din pastilele fratelui ei, evident fără ştirea părinţilor. Lua una la câteva zile. Pentru ca părinţii să nu bage de seamă, l-a rugat pe un prieten, care urma acelaşi tratament, să-i dea şi ei câteva pastile. *

Dar de ce atât de mulţi oameni fac abuz de medicamente? În primul rând din cauza uşurinţei cu care se pot obţine; ele se găsesc chiar în casa lor. În al doilea rând, mulţi tineri trag concluzia, de altfel greşită, că nu e nimic ilegal în a lua medicamente fără prescripţie. Iar în al treilea rând, medicamentele par mai puţin toxice decât drogurile. „Dacă până şi unui copil i se prescriu anumite medicamente, înseamnă că sunt sigure“, îşi spun unii tineri.

Evident, când sunt folosite corect, medicamentele cu prescripţie pot îmbunătăţi sănătatea şi calitatea vieţii, ba chiar pot salva viaţa. Folosite greşit însă, pot fi la fel de dăunătoare precum drogurile. De pildă, abuzul de anumite stimulante poate cauza insuficienţă cardiacă şi convulsii. Alte produse pot încetini respiraţia şi, în cele din urmă, pot cauza moartea. Un medicament poate avea efecte nocive şi dacă este luat concomitent cu alte medicamente sau cu alcool. La începutul anului 2008, un actor celebru a murit „după ce a luat şase pastile din clasa tranchilizantelor, a somniferelor şi a calmantelor. Combinaţia s-a dovedit fatală“, preciza ziarul Arizona Republic.

Un alt risc al abuzului de medicamente este dependenţa. Când sunt luate în exces sau din  alte motive decât cele pentru care au fost produse, unele substanţe au acelaşi efect ca drogurile: stimulează centrii plăcerii situaţi în creier, dând naştere unei dorinţe irezistibile de a folosi acea substanţă. În loc să dea o stare de bine permanentă sau să-i ajute pe oameni să depăşească dificultăţile vieţii, abuzul de medicamente nu face altceva decât să înrăutăţească situaţia. Intensifică stresul, agravează depresia, distruge sănătatea, afectează capacitatea organismului de a funcţiona normal, creează dependenţă sau provoacă toate aceste lucruri la un loc. Victimele încep să aibă probleme acasă, la şcoală sau la locul de muncă. Cum ne putem da seama, aşadar, când un medicament este folosit corect şi când nu?

Uz sau abuz?

Medicamentele sunt folosite corect când sunt luate potrivit indicaţiilor unui medic care cunoaşte bine starea sănătăţii pacientului. Cu alte cuvinte, trebuie luate în doza corectă, la intervalele prescrise, în modul recomandat şi pentru problema de sănătate în cauză. Chiar şi când medicamentele sunt luate corect pot apărea manifestări neplăcute sau neprevăzute. În acest caz, informaţi imediat medicul. V-ar putea schimba tratamentul sau chiar vi l-ar putea întrerupe. Aceleaşi principii sunt valabile şi în cazul medicamentelor eliberate fără prescripţie. Folosiţi-le doar când aveţi nevoie de ele şi respectaţi indicaţiile din prospect.

Oamenii îşi fac singuri rău când iau medicamente dintr-un motiv greşit, când ignoră instrucţiunile privind dozajul, când folosesc produse prescrise altcuiva sau când nu respectă modul de administrare. De pildă, unele pastile trebuie înghiţite întregi pentru ca substanţa  activă să fie eliberată treptat în organism. Cei ce fac abuz de medicamente însă întrerup acest proces zdrobind sau mestecând pastilele înainte de a le înghiţi, zdrobindu-le şi prizându-le sau dizolvându-le în apă şi injectându-şi-le. Rezultatul poate fi o stare de euforie, însă acesta poate fi şi primul pas spre dependenţa de medicamente. Dar mai grav, luate astfel, medicamentele pot provoca moartea.

Dacă cineva ia corect un medicament prescris de medic, dar crede că devine dependent de el, ar fi înţelept să-şi informeze de îndată medicul. Acesta ar trebui să ştie care este cel mai bun mod de a rezolva problema fără însă a neglija afecţiunea pacientului.

Abuzul de substanţe (medicamente, alcool, droguri etc.) — fenomen ce ia amploare pe întregul glob — este o reflectare a vremurilor pe care le trăim. Familia, în sânul căreia ar trebui să găsim iubire şi ocrotire, este în impas. Valorile morale şi spirituale, precum şi respectul faţă de viaţă sunt tot mai rare în societatea de azi (2 Timotei 3:1–5). Oamenii nu mai cred într-un viitor luminos, ei văd totul în negru. Prin urmare, trăiesc pentru prezent şi caută plăcerile cu orice preţ. Biblia spune: „Când nu este nicio viziune, poporul este fără frâu“ (Proverbele 29:18, Cornilescu, 1996).

Dacă sunteţi părinţi, cu siguranţă doriţi să vă ocrotiţi familia de bolile morale şi spirituale ce năpăstuiesc astăzi lumea. Dar cum puteţi face acest lucru? Şi unde puteţi găsi îndrumări sănătoase şi o speranţă sigură de viitor? Următoarele articole răspund la aceste întrebări.

[Notă de subsol]

[Chenarul de la pagina 4]

ORICE PENTRU A SIMŢI PLĂCERE

Unii ar încerca aproape orice pentru a simţi plăcere. Între practicile cele mai nocive se numără inhalarea de soluţii de curăţat, lac de unghii, lac de mobilă, benzină, cleiuri, gaze de brichetă, vopsele şi alte substanţe volatile. Vaporii inhalaţi ajung imediat în sânge, efectul lor fiind aproape instantaneu.

O altă practică nocivă este abuzul de medicamente fără prescripţie care conţin alcool sau care induc somnul. Când sunt luate în doze mari, aceste produse afectează simţurile, îndeosebi auzul şi văzul, şi pot cauza confuzie, halucinaţii, amorţeală şi dureri de stomac.

[Chenarul de la pagina 5]

„TACTICI DE OBŢINERE A MEDICAMENTELOR“

„Cei ce sunt dependenţi de medicamente sau fac abuz de ele recurg la fel de fel de tactici pentru a le obţine“, se arată în Physicians’ Desk Reference. „Sună la salvare, merg la medic spre sfârşitul programului de lucru, refuză să facă anumite examene medicale şi analize, nu acceptă trimiteri la un specialist, «pierd» în repetate rânduri reţetele, modifică reţetele şi refuză să le furnizeze altor medici rezultatele unor examene medicale anterioare ori alte informaţii. Mersul de la un medic la altul pentru a obţine mai multe reţete este o altă tactică des folosită de cei care fac abuz de medicamente şi care sunt deja dependenţi de ele.“

Următoarele trei categorii de medicamente sunt cele de care se face în mod obişnuit abuz:

▪ Opioidele — prescrise pentru calmarea durerilor

▪ Deprimantele SNC (sistemul nervos central) — barbiturice şi benzodiazepine prescrise în anxietate sau tulburări de somn (numite adesea sedative ori tranchilizante)

▪ Stimulantele — prescrise în sindromul hipercinetic deficit atenţional (ADHD), în narcolepsie (o tulburare de somn) ori în obezitate. *

[Notă de subsol]

[Chenarul de la pagina 6]

CUM TREBUIE LUATE MEDICAMENTELE FĂRĂ A VĂ PUNE VIAŢA ÎN PERICOL

1. Urmaţi cu atenţie instrucţiunile.

2. Nu modificaţi dozele fără avizul medicului.

3. Nu întrerupeţi tratamentul prescris de medic fără ştirea lui.

4. Nu zdrobiţi şi nu rupeţi pastilele decât dacă vi s-a indicat acest lucru.

5. Informaţi-vă dacă medicamentul respectiv afectează capacitatea de a conduce vehicule sau alte activităţi.

6. Informaţi-vă dacă medicamentul interacţionează cu alcoolul sau cu alte medicamente eliberate cu sau fără prescripţie.

7. Aduceţi la cunoştinţa medicului dacă în trecut aţi făcut abuz de medicamente sau de alte substanţe.

8. Nu luaţi medicamente prescrise altcuiva şi nici nu recomandaţi altcuiva medicamentele voastre. *

[Notă de subsol]