Numele divin în Danemarca
Numele divin în Danemarca
ÎN FIECARE an, nenumăraţi turişti care vizitează Copenhaga sunt surprinşi să vadă numele lui Dumnezeu, Iehova, sau corespondentul său ebraic, יהוה, * inscripţionat pe castele şi pe alte clădiri vechi din capitală şi din împrejurimile ei. De pildă, pe o poartă a unei biserici aflate în centrul oraşului, Holmens Kirke, se poate vedea numele lui Dumnezeu scris cu litere mari de aur. Acest nume apare şi pe partea interioară a porţii bisericii, pe o placă comemorativă datând din 1661.
Nu departe de Biserica Holmens se găseşte Turnul Rotund (Rundetårn). Pe zidul lui exterior, numele divin este scris cu litere ebraice de dimensiuni mari, făcând parte dintr-o inscripţie în limba latină, care spune: „Fie ca Iehova să călăuzească paşii regelui încoronat Christian al IV-lea pe calea dreptăţii şi a învăţăturii adevărate“. Dar cum a ajuns atât de cunoscut numele lui Dumnezeu în Danemarca?
Reforma şi traducerea Bibliei
Numele divin a ajuns cunoscut pe scară largă în principal datorită Reformei. În Europa, reformatori protestanţi precum Martin Luther, Jean Calvin şi Ulrich Zwingli au studiat cu atenţie Biblia şi limbile în care a fost scrisă: ebraica, arameica şi greaca comună (koine). Drept urmare, s-au familiarizat cu numele lui Dumnezeu. Iată ce a spus Martin Luther într-o predică: „Acest nume, Iehova, . . . îi aparţine numai adevăratului Dumnezeu“.
Cu toate acestea, când a tradus Scripturile în germană, Luther s-a conformat tradiţiei nebiblice potrivit căreia numele divin era înlocuit cu titlurile „Domnul“ sau „Dumnezeu“. Ulterior, Luther l-a rugat pe un colaborator, Johannes Bugenhagen, să realizeze o versiune a Bibliei sale în germana de jos, limbă vorbită în nordul Germaniei şi în sudul Danemarcei. În prefaţa ediţiei din 1541 (prima ediţie fusese publicată în 1533), Bugenhagen a menţionat de câteva ori numele divin, afirmând chiar că „Iehova este numele sfânt al lui Dumnezeu“.
În 1604, un teolog pe nume Hans Paulsen Resen i-a vorbit regelui Christian al IV-lea despre unele erori din traducerea în daneză a Bibliei lui Luther, cerându-i permisiunea de a realiza o nouă traducere, bazată pe textele ebraice şi greceşti originale. Regele a fost de acord. Într-o notă referitoare la Geneza 2:4 *, Resen a scris că „Iehova“ este „Fiinţa Supremă, unicul Domn“.
Pe măsură ce numele divin devenea tot mai cunoscut, a început să fie văzut şi în locuri publice. În 1624, de exemplu, la cererea lui Hans Paulsen Resen, acum episcop, în Biserica Bronshoj a fost pusă o placă pe care, în partea de sus, era inscripţionat cu litere de aur numele lui Dumnezeu în daneză, „Jehova“. De asemenea, în multe dintre scrierile sale din timpul episcopatului, Resen a inclus, alături de semnătură, cuvintele „Iehova vede“.
Spre sfârşitul veacului al XVIII-lea a fost publicată o traducere în daneză realizată după versiunea germană a lui Johann David Michaelis. Şi în această traducere numele divin apare de nenumărate ori. În secolul al XIX-lea, traducători ai Bibliei precum Christian Kalkar au introdus numele lui Dumnezeu în majoritatea locurilor în care apare în textul original. Iar în 1985, Martorii lui Iehova au lansat ediţia daneză a Sfintelor Scripturi — Traducerea lumii noi. Toţi cei care iubesc Cuvântul lui Dumnezeu s-au bucurat să vadă că numele divin a fost redat cu fidelitate de aproximativ 7 000 de ori.
Într-o rugăciune, Isus Cristos i-a spus lui Dumnezeu: „Le-am dezvăluit numele tău oamenilor“ (Ioan 17:6). Iar în rugăciunea-model, cunoscută şi ca rugăciunea „Tatăl nostru“, el a mai spus: „Să fie sfinţit numele tău“ (Matei 6:9). Istoria religioasă a Danemarcei dovedeşte cu prisosinţă că cei care au luat în serios aceste cuvinte n-au fost puţini.
[Note de subsol]
^ par. 2 Aceste patru caractere ebraice, numite Tetragrama, sunt consoane şi se citesc de la dreapta la stânga. De obicei sunt transliterate YHWH sau IHVH. În timpurile antice, cititorul intercala automat vocalele lipsă, la fel cum se procedează în prezent în cazul abrevierilor.
^ par. 7 În Geneza 2:4 găsim pentru prima dată în textul original al Sfintelor Scripturi numele lui Dumnezeu. Acest nume apare în Biblie de circa 7 000 de ori şi înseamnă „El face să devină“, identificându-l pe Iehova drept Cel care îşi duce întotdeauna la îndeplinire scopul. Promisiunile sale devin realitate.
[Chenarul/Ilustraţia de la pagina 25]
TYCHO BRAHE ŞI NUMELE LUI DUMNEZEU
În 1597, în urma dezacordurilor cu nobilimea şi cu regele Christian al IV-lea, astronomul danez Tycho Brahe şi-a părăsit ţara. Într-un poem de rămas-bun închinat Danemarcei, compus în latină, Brahe a scris: „Cu mare bunătate mă vor primi străinii, căci asta-i voia lui Iehova“.
[Legenda fotografiei de la paginile 24, 25]
Poarta Bisericii Holmens
[Legenda fotografiei de la paginile 24, 25]
Turnul Rotund
[Legenda ilustraţiei de la pagina 25]
Hans Paulsen Resen
[Legenda fotografiei de la pagina 25]
Johannes Bugenhagen a folosit numele lui Dumnezeu în prefaţa traducerii în germana de jos a Bibliei lui Luther (1541)
[Provenienţa ilustraţiilor de la pagina 25]
Hans Paulsen Resen şi Tycho Brahe: Kobberstiksamilingen, Det Kongelige Bibliotek, København