Salt la conţinut

Salt la cuprins

Uriaşii din adâncuri

Uriaşii din adâncuri

Uriaşii din adâncuri

Monstrul ţâşneşte din străfundurile mării, apucă într-o clipită corabia, cu echipaj cu tot, şi o trage în adâncuri, unde marinarii îşi vor găsi sfârşitul. Acest scenariu se regăseşte în multe legende vechi de secole. Dar există cu adevărat astfel de monştri marini?

ÎN 2007, nişte pescari au prins din întâmplare un calmar colosal în apele Mării Ross, în apropierea Antarcticii. Avea cam 10 m lungime, inclusiv tentaculele, şi cântărea aproape 500 kg! Cercetătorii consideră că această specie poate atinge dimensiuni şi mai mari.

O vieţuitoare marină asemănătoare este calmarul uriaş. Are corpul în formă de torpilă, ochii cât capul omului, un cioc ca al papagalului cu care ar putea tăia şi un cablu de oţel, opt braţe cu ventuze dispuse în rânduri şi două tentacule lungi cu care îşi duce mâncarea la gură. Se poate propulsa prin apă cu o viteză de 30 km/h şi chiar poate ţâşni afară din apă!

Astfel de monştri marini au fost zăriţi de mai puţin de 50 de ori în ultimii o sută de ani şi niciunul nu a fost studiat în mediul lui.

Uriaşele balene

Calmarii colosali şi cei uriaşi nu sunt decât felul principal în dieta unui animal şi mai mare, caşalotul. El poate atinge până la 20 m lungime şi aproximativ 50 t greutate. Un singur dinte cântăreşte aproape un kilogram! S-au găsit caşaloţi morţi având în stomac rămăşiţe de calmar uriaş. Caşaloţii aveau pe imensele lor capete teşite urme circulare de la ventuzele calmarului, o dovadă clară a aprigei lupte dintre aceşti giganţi ai mărilor. În 1965, echipajul unei baleniere sovietice a surprins lupta dintre un caşalot de 40 t şi un calmar uriaş. Niciunul nu a supravieţuit. Caşalotul strangulat a fost găsit plutind pe apele mării, având în stomac capul calmarului.

Oricât de enormi ar fi caşalotul şi calmarul uriaş, balena albastră îi depăşeşte cu mult, fiind cel mai mare mamifer din lume. Recordul în lungime îl deţine o femelă adultă, de 33 m, prinsă în largul Antarcticii. Balena albastră poate atinge o greutate de 150 t. Numai limba ei cântăreşte cât un elefant adult! Şi gândiţi-vă: dă naştere unui pui de 3 t, lung de 7–8 m! Vânată fără milă, balena albastră a ajuns în pragul extincţiei în anii 1960. În prezent, face parte dintre speciile grav ameninţate.

Un prădător feroce şi un uriaş blând

Cu cei 3 000 de dinţi înfricoşători ai săi, marele rechin alb este probabil cel mai feroce peşte carnivor. Cel mai mare rechin alb văzut vreodată avea 7 m şi cântărea 3 200 kg. Această specie are un simţ olfactiv extrem de dezvoltat, reuşind să detecteze o picătură de sânge dizolvată în 100 l de apă!

Rechinul-balenă este cel mai mare peşte din câţi există, având, în medie, 7,5 m lungime. Unii însă pot ajunge şi la 14 m lungime! Această specie de rechin are o gură de 1,4 m, putând înghiţi cu uşurinţă un om. Dar departe de a fi un prădător feroce, acest uriaş blând se hrăneşte cu plancton şi peşti mici.

„Neobişnuitul aparat digestiv al rechinului-balenă vine în sprijinul relatării despre Iona“, preciza revista National Geographic. Publicaţia făcea referire la episodul biblic în care profetul Iona a fost înghiţit de un peşte mare. Rechinii-balenă „elimină, fără a distruge, obiectele mari pe care le înghit din greşeală şi pe care nu reuşesc să le digere“ (Iona 1:17; 2:10).

Uriaşul sfios

O altă vieţuitoare marină de mari proporţii este caracatiţa uriaşă, care poate cântări până la 250 kg. Cândva se credea că poate scufunda corăbii. În realitate însă, această caracatiţă este sfioasă, ascunzându-se în crăpături şi printre pietrele de pe fundul mării. Cele opt braţe ale ei pot avea o deschidere de 10 m. Are cel mai mare creier dintre nevertebrate şi chiar este foarte inteligentă: reuşeşte să facă lucruri complicate, de pildă poate găsi calea de ieşire dintr-un labirint şi poate desface capace de borcane!

Atât caracatiţa uriaşă, cât şi calmarul uriaş se pot camufla schimbându-şi culoarea, pot folosi propulsia cu jet pentru a se deplasa prin apă şi reuşesc să scape de pericol pulverizând o substanţă care seamănă cu cerneala. Fapt uluitor, caracatiţa poate ieşi pe uscat pentru scurt timp ca să-şi caute de mâncare!

Prin calităţile lor unice, aceşti uriaşi ai adâncurilor aduc glorie Creatorului, al cărui nume este Iehova. Pe bună dreptate, psalmistul a spus: „Lăudaţi-l pe Iehova de pe pământ, monştri marini şi toate adâncurile de ape“ (Psalmul 148:7).

[Diagrama de la pagina 17]

CE DIMENSIUNI POT ATINGE?

(Pentru modul în care textul apare în pagină, vezi publicaţia)

Marele rechin alb

Caracatiţă uriaşă

Rechin-balenă

Calmar uriaş*

Calmar colosal*

*dimensiuni aproximative

Caşalot

Balenă albastră

picioare 100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0

metri 30 25 20 15 10 5 0

[Legenda fotografiei de la pagina 15]

Marele rechin alb

[Legenda fotografiei de la pagina 15]

Caracatiţă uriaşă

[Legenda fotografiei de la paginile 16, 17]

Caşalot

[Legenda fotografiei de la pagina 16]

Rechin-balenă

[Legenda fotografiei de la pagina 17]

Balenă albastră cu puiul ei

[Provenienţa fotografiilor/ilustraţiei de la pagina 15]

Rechinul: © Steve Drogin/SeaPics.com; desenul: Getty Images; caracatiţa: © Brandon Cole

[Provenienţa fotografiilor de la paginile 16, 17]

Caşalotul: © Brandon Cole; balenele albastre: © Phillip Colla/SeaPics.com; rechinul-balenă: © Steve Drogin/SeaPics.com