Pielea rechinului
Opera unui Proiectant?
Pielea rechinului
● La prima vedere, pielea rechinului pare netedă. Dacă aţi atinge însă un rechin — fireşte, fără a vă expune vreunui pericol — aţi vedea că, de fapt, textura pielii lui este ca de şmirghel când treceţi cu mâna dinspre coadă spre cap. *
Gândiţi-vă: Minusculii solzi zimţaţi care dau pielii această textură prezintă două avantaje. În primul rând, datorită lor, rechinul întâmpină o rezistenţă minimă la înaintarea în apă, ceea ce înseamnă un consum minim de energie. În al doilea rând, întrucât solzii se îndoaie în timp ce rechinul înoată, suprafaţa pielii este instabilă, îndepărtând paraziţii.
Proprietăţile pielii rechinului îşi găsesc nenumărate aplicaţii. De pildă, imitând textura ei, cercetătorii au creat deja un costum de înot care măreşte viteza sportivului cu circa 3%. Ei consideră că, pe baza aceloraşi principii, ar putea construi automobile şi ambarcaţiuni mai rapide.
De asemenea, cercetătorii speră să poată imita proprietăţile antiseptice ale pielii rechinului cu scopul de a produce pentru ambarcaţiuni o vopsea antimicrobiană mai puţin poluantă decât cea antivegetativă, pe bază de metal. Alte aplicaţii includ produse şi aparatură din domeniul medical care reduc riscul contractării unei infecţii în timpul spitalizării.
Ce credeţi? Este oare pielea rechinului, cu proprietăţile ei unice, produsul purei întâmplări? Sau mai degrabă este opera unui Proiectant?
[Notă de subsol]
^ par. 3 Veţi simţi însă că pielea lui nu este aspră când treceţi cu mâna dinspre cap spre coadă.
[Legenda fotografiei de la pagina 10]
Imagine mărită a solzilor
[Provenienţa fotografiilor de la pagina 10]
Solzii: © Eye of Science/Photo Researchers, Inc.; rechinul: © Image Source/age fotostock