Salt la conţinut

Salt la cuprins

Cultul şarpelui — În trecut şi în prezent

Cultul şarpelui — În trecut şi în prezent

Cultul şarpelui — În trecut şi în prezent

CULTUL şarpelui a jucat un rol esenţial în religia egiptenilor din Antichitate şi a minoienilor, străvechi locuitori ai Cretei. Chiar şi unii israeliţi din vechime au adus jertfe unui şarpe de aramă. Alţi israeliţi au ars tămâie înaintea unor imagini ce reprezentau „tot felul de târâtoare“ (Ezechiel 8:10–12; 2 Regi 18:4).

Închinarea la zei-şarpe a fost o caracteristică şi a popoarelor Mexicului antic. Itzamná, zeul suprem maya, era reprezentat uneori de un şarpe. Quetzalcoatl, „şarpele cu pene“, era zeul toltec al cunoaşterii, culturii şi filozofiei. Şi aztecii îl considerau zeu al cunoaşterii şi chiar îi aduceau închinare socotindu-l creator al omului. Iată ce afirmă revista Arqueología Mexicana privitor la nenumăratele roluri şi aptitudini ale acestui zeu: „Şarpele cu pene a dobândit multiple semnificaţii, mai multe poate decât orice altă divinitate“.

Locuitorii Mezoamericii s-au închinat şarpelui cu pene veacuri la rând. În prezent, acest cult se regăseşte la populaţiile cora şi huichol din Mexic. Cu ocazia anumitor fieste, sunt interpretate dansuri în care participanţii se înveşmântează cu pene şi simulează mişcările unui şarpe. Populaţia quiche practică un rit al fertilităţii în timpul căruia dansatorii iau în mână şerpi vii. Chorti, un grup aparţinând populaţiei maya din Guatemala, venerează un şarpe cu pene pe care-l asociază cu sfinţi catolici.

Având în vedere toate acestea, cum priveşte Creatorul omului şi al animalelor, între care şi şerpii, închinarea la zei-şarpe?

Cum priveşte Dumnezeu cultul şarpelui

Iehova Dumnezeu a dat următoarea poruncă naţiunii antice Israel: „Să nu-ţi faci chip cioplit sau imaginea vreunui lucru care este sus în ceruri sau jos pe pământ sau în apele de sub pământ. Să nu te pleci înaintea lor şi să nu te laşi convins să le slujeşti“ (Exodul 20:4, 5).

Iehova i-a interzis poporului său să se închine unor reprezentări de animale, inclusiv de şerpi. Prin urmare, nu este oare evident că cei ce doresc să se bucure de aprobarea sa trebuie să evite închinarea la şerpi? Dar de ce respinge Dumnezeu idolatria, inclusiv cultul şarpelui? Motivul este foarte clar: El dă viaţă oamenilor, şerpilor şi tuturor celorlalte fiinţe vii. Întrucât acestea sunt lucrarea mâinilor sale, doar el merită închinarea noastră, nu şi lucrurile create de el.

Să presupunem că un arhitect construieşte câteva case pe care le dăruieşte unor familii ca să locuiască în ele. Cui credeţi că ar trebui să-i mulţumească acele familii: caselor sau arhitectului? Nu ar fi un nonsens şi totodată o insultă la adresa darnicului arhitect ca aceste familii să-şi îndrepte mulţumirile către locuinţele primite? În mod asemănător, închinarea la animale şi nu la Creator este o insultă la adresa lui Dumnezeu.

Este limpede, aşadar, că cei ce doresc să aibă aprobarea lui Dumnezeu trebuie să respecte avertismentul dat de apostolul Ioan: „Copilaşilor, păziţi-vă de idoli!“ (1 Ioan 5:21).

[Chenarul/Fotografia de la pagina 23]

APROBĂ DUMNEZEU FOLOSIREA ŞERPILOR ÎN ÎNCHINARE?

● În sudul-estul Statelor Unite, unele biserici carismatice folosesc şerpi veninoşi vii în cadrul unor ritualuri religioase. Unii participanţi îşi pun pe umeri un şarpe veninos, în timp ce alţii iau în mână mai mulţi şerpi odată. Ridicate şi mişcate astfel, animalele se sperie şi muşcă. De-a lungul anilor, unele persoane chiar şi-au pierdut viaţa după ce au fost muşcate de şerpi în cadrul unor asemenea ceremonii.

Aceste biserici îşi bazează acţiunile pe textul din Marcu 16:17, 18, unde se găsesc cuvintele: „Vor lua în mână şerpi“. Anumite traduceri ale Bibliei prezintă aceste versete ca făcând parte din textul original. Unele versiuni, precum Biblia — Noua traducere în limba română, 2007, precizează însă că versetele nu apar în cele mai vechi manuscrise ale Evangheliei după Marcu.

Învăţăturile Bibliei nu susţin folosirea şerpilor în închinarea adevărată. Biblia afirmă: „Dumnezeu este iubire“ (1 Ioan 4:8). Sunteţi probabil de acord că iubitorul nostru Creator nu le-ar cere închinătorilor lui să practice ritualuri periculoase pentru a-i fi plăcuţi. În plus, Fiul său, Isus, a făcut următoarea invitaţie: „Veniţi la mine, voi, toţi care trudiţi şi sunteţi împovăraţi, şi eu vă voi înviora!“ (Matei 11:28, 29). Cu certitudine, Iehova şi Isus nu doresc ca adevăraţii creştini să folosească şerpi în închinare şi nici să aibă parte de durerea, boala şi chiar moartea pricinuite de muşcătura unui şarpe!

[Provenienţa fotografiei]

REUTERS/Tami Chappell

[Legenda fotografiei de la pagina 22]

Capul unui şarpe cu pene înfăţişat pe zidul unui templu aztec

[Legenda fotografiei de la pagina 22]

Basorelief reprezentându-l pe zeul Quetzalcoatl, şarpele cu pene la care se închinau toltecii

[Provenienţa fotografiilor de la pagina 22]

Sus: REUTERS/Tami Chappell; jos: © Leonardo Díaz Romero/age fotostock