Stresul şi efectele lui asupra noastră

Ce se întâmplă când fugiţi să prindeţi autobuzul? Simţiţi cum corpul reacţionează: vă creşte tensiunea arterială, iar inima începe să bată mai repede. Chiar dacă pierdeţi autobuzul, pulsul şi respiraţia revin de obicei la normal.

LUCRURILE stau însă cu totul altfel dacă vă confruntaţi cu o situaţie stresantă de lungă durată. În acest caz, anxietatea, tensiunea musculară, tensiunea arterială ridicată şi problemele digestive inerente nu vor dispărea atât de repede. De fapt, tot mai mulţi oameni constată că sunt într-o permanentă stare de stres. De pildă, mulţi se simt prizonierii unui loc de muncă ce nu le aduce nicio satisfacţie. Dar care sunt efectele stresului asupra corpului şi, implicit, asupra sănătăţii noastre?

Cum reacţionează corpul la stres

Dr. Arien van der Merwe, specialistă în domeniu, descrie cum reacţionează corpul uman la stres. El intră instantaneu în acţiune, producând „o avalanşă de neurotransmiţători şi hormoni ai stresului ce pătrund în fiecare organ şi sistem şi le pregătesc pentru starea de urgenţă“.

Prin urmare, suntem gata să acţionăm, dar într-un mod ieşit din comun. Toate simţurile noastre, între care văzul, auzul şi pipăitul, sunt în alertă. Creierul reacţionează imediat, iar glandele suprarenale secretă hormoni puternici, sporind activitatea muşchilor, precum şi a inimii, a plămânilor şi a altor organe pentru a acţiona în situaţia stresantă apărută.

Reacţia corpului la stres ne poate chiar salva viaţa, cum ar fi când sărim din calea unei maşini ce se îndreaptă cu viteză spre noi. Lucrurile sunt însă diferite când stresul persistă.

Când stresul devine un duşman

Ce se întâmplă când corpul este într-o permanentă stare de alertă? Muşchii rămân tensionaţi, pulsul şi tensiunea arterială sunt ridicate, iar nivelul colesterolului, al grăsimilor, al zaharurilor, al hormonilor şi al altor substanţe chimice din sânge nu scade. Valorile constant ridicate  ale acestor substanţe — necesare, de altfel, pentru activităţi intense, de scurtă durată — pot provoca mari daune organelor importante. Cu ce consecinţe?

Pot apărea dureri de spate, dureri de cap, spasme musculare la nivelul gâtului şi tensiune musculară. Potrivit unor medici, aceste simptome sunt adesea asociate stresului cronic. Stresul constant este un impediment în calea  creativităţii şi a productivităţii, înăbuşă entuziasmul şi, totodată, afectează relaţiile cu alţii. Poate duce la apariţia sindromului colonului iritabil, a diareii şi a spasmului esofagian. Lucru şi mai grav, stresul cronic poate cauza accident vascular cerebral, infarct, insuficienţă renală, afecţiuni cardiovasculare şi diabet. În prezenţa stresului, aceste probleme se pot agrava.

„Întrucât în perioade lungi de stres se secretă mari cantităţi de cortizol, grăsimile tind să se depună pe abdomen şi pe spate“, scrie Van der Merwe. Unele boli ale pielii, precum psoriazisul şi eczemele, sunt adesea asociate cu stresul — sau chiar agravate de acesta. Stresul intens poate fi un factor declanşator în depresie, sporeşte agresivitatea şi duce la surmenaj. De asemenea, memoria şi capacitatea de concentrare pot fi iremediabil afectate. Iar când stresul de durată compromite sistemul imunitar, persoana respectivă devine vulnerabilă în faţa multor afecţiuni, de la banala răceală la cancer şi boli autoimune.

Stresul are un impact uriaş asupra sănătăţii noastre mintale, fizice, afective şi spirituale. Prin urmare, este esenţial să ştim să-l ţinem sub control. Totuşi, nu vrem să eliminăm complet reacţia corpului la stres. De ce?

Am putea asemăna stresul cu un cal vioi. O plimbare cu un astfel de cal poate fi plăcută şi înviorătoare. Dacă la un moment dat însă nu-l mai putem struni, animalul ne poate pune în pericol viaţa. În mod similar, numai când este moderat, stresul ne poate face viaţa plăcută şi înviorătoare, stimulându-ne creativitatea, productivitatea, entuziasmul şi sănătatea.

Dar cum putem păstra stresul în limite rezonabile, astfel încât să ne bucurăm din plin de viaţă? Articolul următor ne va prezenta câteva modalităţi eficiente de a ţine stresul sub control şi de a reacţiona echilibrat în situaţiile stresante.

[Chenarul de la pagina 5]

‘FĂCUŢI ÎNTR-UN MOD MINUNAT’ DE UN CREATOR ÎNŢELEPT ŞI IUBITOR

Contrar unei teorii larg răspândite, reacţia corpului nostru la stres nu este „o rămăşiţă“ a reacţiei omului preistoric la pericolul prezentat de mamuţi şi tigri cu colţi-pumnal. În realitate, complexele sisteme fiziologice ale organismului uman sunt opera unui Creator desăvârşit. De pildă, ingeniosul mecanism ce asigură coagularea sângelui — remarcabila lui capacitate de a lupta împotriva infecţiilor şi de a cicatriza răni — şi reacţia corpului la stres stau mărturie existenţei unui Proiectant înţelept şi iubitor.

Toate aceste sisteme confirmă că ‘suntem făcuţi într-un mod înfricoşător şi minunat’ (Psalmul 139:13–16). Măsurile pline de iubire pe care Dumnezeu le-a luat spre binele nostru fizic şi spiritual, dar şi modul minunat în care el a creat omul pentru a se putea bucura de viaţă sunt o asigurare că, pe pământul ce va fi în curând transformat în paradis, nu vor mai exista nici durere, nici jale, nici moarte (Revelaţia 21:3–5).

[Diagrama/Fotografia de la pagina 5]

(Pentru modul în care textul apare în pagină, vezi publicaţia)

EFECTE NEGATIVE ALE STRESULUI PRELUNGIT

Dureri de cap

Dureri cervicale

Scrâşnet din dinţi

Dureri de spate

Boli de inimă

Ulcer

Spasme musculare