Lumea în obiectiv

În Germania, 7 din 10 bebeluşi au deja un profil pe net şi o adresă de e-mail creată de părinţii lor. Unii părinţi chiar postează fotografii sau imagini ecografice cu copilul. Specialiştii însă îndeamnă la precauţie, deoarece fotografiile postate online îl pot însoţi pe un copil toată viaţa. (BABY UND FAMILIE, GERMANIA)

Potrivit unor statistici date publicităţii de guvernul Rusiei, 14 000 de femei din această ţară mor în fiecare an din cauza violenţei domestice. (RIA NOVOSTI, RUSIA)

Pe muntele Everest, la altitudini cuprinse între 6 858 m şi 7 752 m, zăpada conţine arsenic şi cadmiu în cantităţi ce ameninţă sănătatea celor ce consumă apa provenită din topirea ei. Cauza este, se pare, poluarea provocată de activităţile umane. (SOIL SURVEY HORIZONS, SUA)

Singura editură autorizată să tipărească Biblii în China a scos recent de sub tipar cel de-al optzeci milioanelea exemplar. Editura produce 1 milion de Biblii pe lună, un sfert din totalul de exemplare tipărite la ora actuală la nivel mondial. (XINHUA, CHINA)

„Cu puţin peste 10% dintre americanii adulţi (10,1%) au părăsit Biserica Catolică, deşi au crescut în familii catolice.“ (NATIONAL CATHOLIC REPORTER, SUA)

Dezastre naturale în 2010

Pe parcursul anului 2010, o mare companie de asigurări a înregistrat la nivel mondial 950 de catastrofe naturale, număr care a depăşit media de 785 de dezastre pe an din ultimul deceniu. Cele mai grave cinci dezastre au fost cutremurele din Chile, China şi Haiti, inundaţiile din Pakistan şi valul de căldură din Rusia. Acesta, dar şi consecinţa lui directă, poluarea aerului, au cauzat moartea a zeci de mii de oameni. În nordul Europei, norul de cenuşă provenit de la vulcanul din Islanda nu a provocat daune fizice semnificative, însă aproape că a paralizat traficul aerian. În Australia, două furtuni cu grindină au provocat pagube de aproape 1,5 miliarde de euro. „Pierderile economice totale, inclusiv pierderile neacoperite de asigurări, s-au ridicat la cifra de 91,7 miliarde de euro, depăşindu-le cu mult pe cele de anul trecut de 35,3 miliarde de euro“, semnalează ziarul londonez The Telegraph.

Era omul de Neanderthal asemenea nouă?

„Mult timp s-a crezut că omul de Neanderthal era inferior lui Homo sapiens. Această opinie însă se schimbă pe măsură ce, una câte una, capacităţile considerate unice nouă îi sunt atribuite şi lui“, afirmă revista New Scientist. Potrivit descoperirilor recente, oamenii de Neanderthal îşi construiau adăposturi şi vetre, ştiau să folosească focul, purtau îmbrăcăminte, găteau mâncarea, îşi confecţionau unelte şi ştiau să obţină un lipici cu ajutorul căruia să fixeze vârful lăncilor de prăjină. În plus, există dovezi că aceştia îşi îngrijeau bolnavii, purtau podoabe cu caracter simbolic şi îşi îngropau morţii. Erik Trinkaus, profesor de antropologie fizică la Universitatea Washington (St. Louis, Missouri, SUA), precizează că „oamenii de Neanderthal erau asemenea nouă şi probabil aveau aceleaşi capacităţi mintale pe care le avem şi noi“.