Lumea în obiectiv

Probele prelevate de pe tastele bancomatelor aflate în centrul oraşelor din Anglia arată că acestea sunt contaminate cu bacterii patogene la fel de mult precum capacele toaletelor publice. (THE TELEGRAPH, MAREA BRITANIE)

„Uneori, oamenii de ştiinţă sunt luaţi prin surprindere de cutremure [precum cel din Noua Zeelandă de anul acesta şi cel din Haiti de anul trecut] deoarece ele au loc pe falii nedescoperite. Acest lucru dă naştere unei întrebări îngrijorătoare: Câte cutremure majore se vor mai produce pe falii necunoscute sau pe falii cărora nu li se acordă prea multă importanţă?“ (THE NEW YORK TIMES, SUA)

„Patru dintre cei mai bogaţi oameni de pe glob . . . deţin o avere mai mare decât 57 dintre cele mai sărace ţări ale lumii la un loc.“ (FOREIGN POLICY, ianuarie/februarie 2011, SUA)

Patronii a 90% dintre firmele poloneze declară că în ultimii doi ani au fost furaţi sau înşelaţi de angajaţi. (GAZETA PRACA, POLONIA)

În prezent, o biserică catolică din Brazilia le amendează cu 200 de euro pe miresele care întârzie la cununia religioasă. Cuplurile trebuie să semneze un cec cu această sumă înainte de ceremonie. Banii le vor fi returnaţi doar dacă sosesc la timp. (G1, BRAZILIA)

Papa nu mai poate fi donator de organe

În perioada în care a fost cardinal al Bisericii Romano-Catolice, Joseph Ratzinger a avut card de donator de organe, precizează ziarul italian La Repubblica. Cu toate acestea, odată ales papă, Benedict al XVI-lea nu mai poate fi donator de organe. De ce? „Trupul pontifului aparţine în exclusivitate Bisericii“, explică arhiepiscopul Zygmunt Zimowski, membru de seamă al Vaticanului. „Este lesne de înţeles că, la moarte, trupul papei trebuie să fie intact, în eventualitatea beatificării pontifului.“

Viaţa sau banii?

Ar fi oamenii dispuşi să renunţe la un an din viaţă pentru un milion de euro? Potrivit unui sondaj efectuat de Emnid (un institut de statistică) pentru revista Reader’s Digest Deutschland, 1 din 4 bărbaţi şi 1 din 6 femei din Germania ar face acest lucru. Cu cât respondenţii au fost mai tineri, cu atât au fost mai înclinaţi să accepte o astfel de ofertă: 29% dintre tinerii cu vârsta cuprinsă între 14 şi 29 de ani şi 25% dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 30 şi 39 de ani ar face un astfel de schimb. Oamenii mai în vârstă însă par să preţuiască mai mult viaţa. Doar 13% dintre cei cu vârsta între 50 şi 59 de ani şi 11% dintre cei peste 60 de ani ar fi fost dispuşi să-şi dea un an din viaţă.