O minte iscoditoare rămasă în paginile istoriei

● Cum ţi-ar plăcea să rămâi în amintirea celorlalţi? Ce le va veni în minte oamenilor când se vor gândi la tine? Preocupaţi de ceea ce vor lăsa în urmă, mulţi năzuiesc să-şi facă un nume în ştiinţă, politică, sport sau artă. Dar ce-ai spune dacă ai rămâne în memoria altora datorită întrebărilor pe care le-ai pus?

Cu cinci sute de ani în urmă, un bărbat din America Centrală a pus multe întrebări ce îndeamnă la meditare. El se numea Nicarao şi era şef de trib. De fapt, însăşi denumirea statului Nicaragua provine de la numele său. După Nicarao au fost denumite, printre altele, tribul din care făcea parte, ţinutul în care a trăit, dar şi marele lac din acea zonă.

Tribul lui locuia pe fâşia de pământ ce desparte Oceanul Pacific de întinsul lac Nicaragua. La scurt timp după ce Columb a descoperit Lumea Nouă, spaniolii au pornit în explorarea noilor teritorii. Căpitanul Gil González Dávila şi-a condus trupele spre nord, străbătând regiunea numită actualmente Costa Rica şi pătrunzând în 1523 în ţinutul lui Nicarao.

Imaginaţi-vă cu câtă înfrigurare explorau spaniolii teritoriile necunoscute! Şi cât de încântaţi trebuie să fi fost când l-au întâlnit pe Nicarao! Cu generozitatea ce-i caracterizează şi în prezent pe nicaraguani, băştinaşii i-au întâmpinat pe exploratori cu daruri, între care mari cantităţi de aur.

Nicarao voia să primească răspuns la întrebări ce-l frământau de multă vreme. Iar alte întrebări i-au venit în minte chiar în timpul vizitei spaniolilor. Potrivit cronicarilor, Nicarao i-ar fi pus căpitanului González următoarele întrebări:

Ai auzit de un potop în care au pierit toţi oamenii şi toate animalele? Va mai înghiţi un astfel de potop pământul? Ce se întâmplă după moarte? Cum se mişcă soarele, luna şi stelele? Ce le ţine sus, pe cer? Cât de departe se află de noi? Când vor înceta soarele, luna şi stelele să strălucească? Cum ia naştere vântul? Dar căldura şi frigul, lumina şi întunericul? De ce variază lungimea zilelor şi a nopţilor pe parcursul anului?

Evident, Nicarao era dornic să pătrundă tainele lumii înconjurătoare. Întrebările lui dezvăluie multe despre convingerile sale religioase şi arată că avea preocupări asemănătoare celor ale oamenilor de azi. Iar faptul că Nicarao şi poporul lui auziseră despre un potop ne duce cu gândul la cele relatate în Biblie (Geneza 7:17–19).

Deşi spiritismul şi sacrificiile umane făceau parte integrantă din cultura tribului său, pe Nicarao îl îngrijorau o asemenea conduită şi un asemenea stil de viaţă. Întrebările sale dovedesc că toţi suntem înzestraţi cu conştiinţă. Cuvintele apostolului Pavel confirmă acest adevăr: „Conştiinţa lor depune mărturie împreună cu ei, iar gândurile lor, când reflectează la aceasta, îi acuză sau chiar îi scuză“ (Romani 2:14, 15).

În prezent, o statuie a lui Nicarao este amplasată în apropiere de locul în care se presupune că şeful de trib s-a întâlnit prima oară cu exploratorii spanioli. Mintea lui iscoditoare, rămasă în paginile istoriei, ne poate sluji drept exemplu. Asemenea lui Nicarao, şi noi ar trebui să ne punem întrebări profunde cu privire la viaţă şi lumea înconjurătoare (Romani 1:20).

[Harta de la pagina 21]

(Pentru modul în care textul apare în pagină, vezi publicaţia)

Nicaragua

AMERICA DE SUD

OCEANUL ATLANTIC