Salt la conţinut

Salt la cuprins

Biblia — o carte de profeţii exacte (Partea a II-a)

Biblia — o carte de profeţii exacte (Partea a II-a)

Biblia — o carte de profeţii exacte (Partea a II-a)

Fugiţi din Babilon!

În această serie, alcătuită din opt părţi, revista „Treziţi-vă!“ analizează o caracteristică remarcabilă a Bibliei: profeţiile ei. Articolele vă vor ajuta să răspundeţi la următoarea întrebare: Sunt profeţiile biblice născociri ale unor minţi luminate sau poartă ele pecetea inspiraţiei divine? Vă invităm să examinaţi dovezile.

ÎN ARTICOLUL precedent al acestei serii au fost examinate trei profeţii biblice referitoare la sămânţa lui Avraam. Dovezile arată că Dumnezeu şi-a împlinit acele promisiuni prin intermediul naţiunii antice Israel, ai cărei membri erau descendenţi ai lui Avraam.

O altă naţiune care a avut un rol important în istoria biblică, îndeosebi pe parcursul secolului al VII-lea î.e.n, a fost Babilonul antic. În continuare, vom analiza trei profeţii biblice privitoare la această putere şi vom vedea dacă ele poartă amprenta inspiraţiei divine.

Iată ce avertisment i-a dat profetul Moise naţiunii Israel: „Dacă însă îl vei uita vreodată pe Iehova, Dumnezeul tău, şi vei umbla după alţi dumnezei, le vei sluji şi te vei pleca înaintea lor, . . . veţi pieri cu desăvârşire“ (Deuteronomul 8:19; 11:8, 9). Cu toate acestea, israeliţii s-au răzvrătit în repetate rânduri împotriva lui Dumnezeu practicând închinarea la idoli (1 Regi 14:22–24).

Cu timpul însă, răbdarea lui Dumnezeu a ajuns la limită, iar el a permis ca poporul său infidel să cadă în mâinile babilonienilor. Sub conducerea regelui Nebucadneţar, sau Nebucadreţar, armatele babiloniene au atacat Israelul şi au asediat Ierusalimul. Dar avea acest asediu vreo însemnătate? Să vedem ce a scris profetul Ieremia cu aproximativ 20 de ani înainte de acel eveniment (Ieremia 25:1).

Prima profeţie: „Fiindcă [voi, israeliţii] n-aţi ascultat de cuvintele mele [ale lui Dumnezeu], iată că . . . trimit după Nebucadreţar, regele Babilonului, . . . şi îi voi aduce [pe babilonieni] împotriva acestei ţări şi împotriva locuitorilor ei . . . Toată ţara aceasta va ajunge un loc devastat şi o pricină de uimire, şi aceste naţiuni vor trebui să-i slujească regelui Babilonului şaptezeci de ani“ (Ieremia 25:8–11).

Împlinire: După un asediu îndelungat, Ierusalimul a fost prădat de Nebucadneţar în 607 î.e.n. Regele babilonian a cucerit apoi şi alte oraşe din Iuda, inclusiv Lachisul şi Azeca (Ieremia 34:6, 7). A dus majoritatea supravieţuitorilor în Babilon, unde au fost ţinuţi captivi 70 de ani.

Ce dezvăluie istoria:

● Biblia îl identifică pe Nebucadneţar ca rege al Babilonului în perioada distrugerii Ierusalimului. Dovezile arheologice vin în sprijinul relatării biblice, confirmând astfel existenţa acestui monarh. O camee de onix expusă la un muzeu din Florenţa (Italia) poartă inscripţia: „Făurită la porunca lui Nebucadneţar, regele Babilonului, chiar în timpul vieţii sale, în onoarea lui Merodac, domnul său“. Nebucadneţar a domnit din 624 până în 582 î.e.n.

● Potrivit cărţii The Bible and Archaeology, săpăturile şi cercetările arheologice efectuate în Lachis dezvăluie următoarele: „Atacul final a fost foarte aprig, iar focul ce a mistuit oraşul [Lachis] a fost atât de violent, încât piatra de calcar din clădiri s-a prefăcut în var“.

A doua profeţie: „Când se vor împlini cei şaptezeci de ani în Babilon, [eu, Iehova] îmi voi aduce aminte de voi [exilaţii evrei] şi voi împlini cuvântul meu bun pentru voi, aducându-vă înapoi în locul acesta [ţara lui Iuda]“ (Ieremia 29:10).

Împlinire: După 70 de ani de exil (607–537 î.e.n.), evreii captivi au fost eliberaţi de regele Cirus al Persiei, care le-a permis să se întoarcă în patria lor pentru a reconstrui templul din Ierusalim (Ezra 1:2–4).

Ce dezvăluie istoria:

● Au fost într-adevăr israeliţii 70 de ani captivi în Babilon, aşa cum prezisese Biblia? Iată ce precizează Ephraim Stern, un renumit arheolog israelian: „Din perioada 604–538 î.e.n. nu ne parvine nicio dovadă care să ateste că ţara ar fi fost locuită la acea vreme. În tot acel timp, niciunul dintre oraşele distruse de babilonieni nu a fost repopulat“. Această perioadă, în care teritoriul cucerit nu a fost locuit şi nici repopulat, corespunde îndeaproape cu perioada exilului israeliţilor în Babilon, şi anume 607–537 î.e.n (2 Cronici 36:20, 21).

● Popoarele antice din Mesopotamia obişnuiau să-şi consemneze scrierile pe tăbliţe de argilă. O astfel de tăbliţă este cunoscută sub numele de Cilindrul lui Cirus. Aceasta datează din jurul anului 539 î.e.n., an în care regele Cirus al Persiei a înfrânt Babilonul. Pe cilindru se poate citi: „Eu sunt Cyrus, . . . domn al Babilonului“. Textul oferă şi alte detalii: „Tuturor acelor cetăţi sacre [menţionate deja] situate pe cealaltă parte a râului Tigru, ale căror temple căzuseră în ruină de multă vreme, le-am redat chipurile zeilor aflate acolo . . . De asemenea, eu adunat-am pe toţi locuitorii lor de mai înainte şi le-am dat înapoi sălaşurile“ *.

Informaţiile din această sursă laică sunt în armonie cu profeţia biblică potrivit căreia exilaţii evrei aveau să fie repatriaţi, profeţie consemnată cu 200 de ani înainte de împlinire.

A treia profeţie: „Babilonul, podoaba regatelor, frumuseţea şi mândria caldeenilor, va ajunge ca Sodoma şi Gomora, când le-a distrus Dumnezeu. Nu va mai fi niciodată locuit“ (Isaia 13:19, 20).

Împlinire: Într-o neaşteptată răsturnare de situaţie, puterea mondială babiloniană a fost îngenuncheată de armata mezilor şi perşilor în anul 539 î.e.n. * Oraşul Babilon nu şi-a recăpătat niciodată gloria de odinioară, ci, dimpotrivă, a intrat într-un declin lent, ajungând în cele din urmă un ţinut pustiu, „fără locuitori“ (Ieremia 51:37).

Ce dezvăluie istoria:

● Dispariţia completă a Babilonului este confirmată de eruditul Tom Boiy. Acesta vorbeşte despre „istorici şi călători din Occident din secolele XVI–XVIII“ care cunoşteau bine valoarea simbolică a oraşului, dar care nu au reuşit să identifice „poziţia lui exactă“.

● În 1919, Henry Hall, custodele Secţiei de antichităţi egiptene şi asiriene de la British Museum, a descris Babilonul drept „un morman de dărâmături . . . acoperite de nisip“.

Ce concluzie putem trage în urma analizării acestor profeţii? Biblia se dovedeşte, o dată în plus, o carte de profeţii exacte. Mesajele ei profetice referitoare la Iuda şi Babilon s-au împlinit în cele mai mici detalii!

Ierusalimul a fost devastat deoarece locuitorii săi nu au dat atenţie avertismentelor divine de a respinge conduita păcătoasă. Aşa cum fusese profeţit, după cei 70 de ani de exil, israeliţilor li s-a permis să se întoarcă acasă, la Ierusalim. De asemenea, anticul oraş Babilon a fost distrus, rămânând nelocuit şi pustiu până azi. Acestea însă sunt doar câteva dintre nenumăratele profeţii ale Bibliei.

În articolul următor vor fi analizate evenimente care s-au petrecut în primul secol al erei noastre, prezise şi ele cu mult timp înainte. Şi împlinirea acelor profeţii ne întăreşte încrederea în exactitatea Bibliei.

[Note de subsol]

^ par. 17 Tăbliţele de argilă, editura Herald, Bucureşti, 2008.

^ par. 20 Rolul-cheie al mezilor în cucerirea Babilonului fusese şi el prezis de Isaia cu aproximativ 200 de ani înainte. (Vezi Isaia 13:17–19; 21:2.)

[Tabelul de la paginile 12, 13]

(Pentru modul în care textul apare în pagină, vezi publicaţia)

EVENIMENTE IMPORTANTE — BABILON

c. 732 î.e.n.: Isaia prezice căderea Babilonului

(î.e.n.)

647 Ieremia este numit profet

632 Babilonul învinge Asiria

625 Nebucadneţar îşi începe domnia

617 Daniel şi Ezechiel sunt duşi captivi în Babilon

607 Nebucadneţar distruge Ierusalimul

582 Domnia lui Nebucadneţar ia sfârşit

539 Babilonul este cucerit de medo-perşi

537 Evreilor li se permite să se întoarcă în Ierusalim

Evreii sunt ţinuţi captivi în Babilon 70 de ani

[Legenda fotografiei de la pagina 12]

Scrisorile din Lachis confirmă descrierea făcută de Ieremia referitoare la cucerirea lui Iuda de babilonieni

[Legenda fotografiei de la pagina 13]

Cilindrul lui Cirus consemnează politica acestuia de a-i repatria pe captivi

[Provenienţa fotografiilor de la paginile 12, 13]

Pagina 12, Scrisoare din Lachis: Photograph taken by courtesy of the British Museum; pagina 13, Cilindrul lui Cirus: © The Trustees of the British Museum