Sugestii pentru a fi un bun părinte
Vă mai amintiţi momentul în care v-aţi ţinut în braţe întâia oară bebeluşul?
Nu după mult timp, v-aţi simţit probabil copleşiţi la gândul că micuţul vostru va avea nevoie de îndrumare ani la rând şi aţi înţeles atunci responsabilitatea imensă ce vă apasă pe umeri.
ROLUL de părinte a fost dintotdeauna greu, iar în prezent cu atât mai mult. Lumea este evident mai complexă decât pe vremea când eraţi voi copii. Unele dintre problemele de natură morală cu care se confruntă copiii azi — de pildă, când folosesc internetul — nici nu existau cu câteva decenii în urmă.
Cum îl puteţi ajuta pe copilul vostru să evite capcanele de natură morală ale lumii moderne? În continuare vă prezentăm trei sugestii.
1 Explicaţi-i clar care sunt valorile voastre.
Pe măsură ce cresc, copiii sunt bombardaţi cu o mulţime de informaţii eronate în ce priveşte normele morale, unele provenind de la cei de-o vârstă cu ei, iar majoritatea, din mass-media. Aceste influenţe negative devin evidente îndeosebi când copiii intră în perioada adolescenţei. Totuşi, studiile dezvăluie că, atunci când trebuie să ia decizii importante în viaţă, mulţi adolescenţi preţuiesc mai mult părerea părinţilor decât cea a prietenilor.
Ce puteţi face. Părinţii din Israelul antic erau încurajaţi să comunice cu regularitate cu copiii lor pentru a le întipări în minte şi în inimă valori înalte (Deuteronomul 6:6, 7). Procedaţi şi voi aşa? De exemplu, dacă trăiţi în armonie cu normele morale ale Bibliei, i-aţi putea explica copilului vostru de ce consideraţi că respectarea acestor norme este cel mai bun mod de viaţă.
2 Ajutaţi-l să fie conştient de consecinţele propriilor acţiuni.
Biblia afirmă: „Ce seamănă omul, aceea va şi secera“ (Galateni 6:7). Principiul cauză-efect e valabil în aproape toate aspectele vieţii. Gândiţi-vă la propria copilărie. Nu-i aşa că, atunci când aţi fost nevoiţi să suportaţi consecinţele acţiunilor voastre, aţi învăţat cele mai preţioase lecţii?
Ce puteţi face. Folosindu-vă de exemple din viaţa reală, explicaţi-i copilului vostru că cei ce au ales o conduită greşită au avut de suferit consecinţe tragice, iar cei ce au făcut ce era corect au tras foloase (Luca 17:31, 32; Evrei 13:7). De asemenea, nu-l scutiţi de consecinţele propriilor greşeli. Să presupunem, de pildă, că fiul vostru strică din neatenţie jucăria altui băiat. În acest caz, i-aţi putea cere să-i dea băiatului în schimb o jucărie de-a lui. Astfel, copilul nu va uita repede lecţia primită, şi anume de a arăta apreciere faţă de lucrurile altora.
3 Ajutaţi-l să-şi formeze o personalitate frumoasă.
Un proverb biblic spune: „Un copil se recunoaşte chiar după faptele lui dacă are o conduită curată şi cinstită“ (Proverbele 20:11). Pe măsură ce cresc, copiii dezvoltă un comportament care îi defineşte. Din păcate, unii ajung să fie cunoscuţi pentru trăsăturile lor de caracter negative (Psalmul 58:3). Alţii, în schimb, îşi fac o reputaţie demnă de laudă. Iată ce i-a scris apostolul Pavel unei congregaţii despre tânărul Timotei: „N-am pe nimeni altcineva cu o atitudine ca a lui, care să se îngrijească cu adevărat de voi“ (Filipeni 2:20).
Ce puteţi face. Pe lângă faptul că îl conştientizaţi de consecinţele propriilor acţiuni, cum s-a menţionat mai înainte, ajutaţi-l pe copil să se gândească la trăsături de caracter pentru care ar vrea să fie apreciat de alţii. Când întâmpină dificultăţi, tinerii pot învăţa să ia decizii înţelepte punându-şi următoarele întrebări:
-
Ce fel de persoană vreau să fiu? (Coloseni 3:10)
-
Cum ar proceda o astfel de persoană în această situaţie? (Proverbele 10:1)
Biblia conţine nenumărate exemple de bărbaţi şi femei care, prin acţiunile lor, şi-au făcut o reputaţie fie bună, fie rea (1 Corinteni 10:11; Iacov 5:10, 11). Folosiţi-vă de aceste exemple pentru a vă ajuta copilul să-şi formeze o personalitate frumoasă.
Publicaţiile Martorilor lui Iehova vă pot ajuta să aplicaţi principiile biblice în familie şi să-i învăţaţi şi pe copiii voştri să procedeze astfel.