Lumea în obiectiv
„Numărul de căutări pe Google care includ cuvântul «porno» s-a triplat din 2004 încoace.“ (THE ECONOMIST, MAREA BRITANIE)
„După ce o tânără [rusoaică] se căsătoreşte, . . . probabilitatea ca soţul ei să o lovească sau ca certurile lor să devină violente este de aproximativ 60%.“ (MOSKOVSKIE NOVOSTI, RUSIA)
„Unu din şapte oameni de ştiinţă sau doctori din Marea Britanie i-a văzut pe unii colegi modificând intenţionat ori inventând date pe parcursul cercetărilor lor sau ulterior, cu scopul de a le publica.“ (BRITISH MEDICAL JOURNAL, MAREA BRITANIE)
„În SUA, numărul celor ce supravieţuiesc cancerului a crescut de patru ori din 1971 încoace, ajungând în prezent la circa 12 milioane . . . Creşterea numărului de supravieţuitori poate fi atribuită în mare parte diagnosticării precoce a bolii cu ajutorul testelor imagistice, al tratamentelor mai eficiente şi al asistenţei ulterioare îmbunătăţite.“ (UC BERKELEY WELLNESS LETTER, SUA)
Chiar înaintea sărbătorilor de Crăciun din 2011, circa 100 de preoţi şi călugări aparţinând unor confesiuni religioase rivale s-au luat la bătaie în Biserica Naşterii Domnului din Betleem. „E o problemă obişnuită, . . . se întâmplă în fiecare an“, a afirmat un locotenent-colonel din poliţie. „Nimeni nu a fost arestat, deoarece toţi cei implicaţi erau oameni ai lui Dumnezeu.“ (AGENŢIA DE PRESĂ REUTERS, SUA)
Marele Zid Verde din Sahara
Un proiect pan-african, demarat în 2007 de Uniunea Africană, are drept obiectiv să stăvilească prin intermediul unui zid verde extinderea Saharei. Din Senegal, situat în vest, până în Djibouti, situat în est, 11 ţări plantează milioane de puieţi din anumite specii cu scopul de a crea o centură de vegetaţie lungă de 7 600 km şi lată de 15 km. „Trebuie să plantăm copaci pe care oamenii să nu dorească să îi taie“, a explicat Aliou Guissé, profesor de ecologie a plantelor la Universitatea Cheikh Anta Diop din Dakar (Senegal). Se speră ca zonele împădurite să slujească şi ca rezervaţii naturale şi să constituie resurse regenerabile pentru comunităţile locale.
De ce căscăm?
Cercetătorii nu pot explica de ce oamenii cască, majoritatea de mai multe ori pe zi. Până şi fetuşii cască. Şi aricii, struţii, şerpii şi peştii cască. Iar teoriile pe cât sunt de numeroase, pe atât sunt de contradictorii. Niciuna însă nu-i satisface pe toţi oamenii de ştiinţă. În opinia multora, această „înghiţitură“ de aer ce durează în medie şase secunde măreşte aportul de oxigen la nivelul creierului. Totuşi, „până în prezent, cercetătorii nu au reuşit să dovedească această ipoteză“, se afirmă în revista Science News. Studiile recente făcute pe şobolani par să indice că „un căscat ar avea rol de termostat, răcind creierul supraîncălzit“. Nimeni nu cunoaşte însă adevăratul motiv pentru care căscăm.