SUBIECTUL DE COPERTĂ: CUMPĂRĂM PREA MULT?
De ce cumpărăm?
Într-un sondaj efectuat la nivel mondial în 2012, jumătate dintre respondenţi au recunoscut că au cumpărat multe lucruri de care nu aveau nevoie în realitate. În opinia a două treimi dintre ei, oamenii cumpără prea mult. Astfel de îngrijorări sunt probabil justificate. Mulţi consumatori sunt prinşi într-un cerc vicios al datoriilor crescânde. Cercetorii spun că, în loc să ne confere mai multă satisfacţie, consumul ridicat de bunuri generează mai mult stres şi nefericire. Atunci de ce cumpărăm atât de mult?
INDUSTRIA marketingului ne supune pe noi, consumatorii, la un tir continuu de reclame şi oferte. Cu ce obiectiv? Acela de a ne transforma dorinţele în necesităţi. Ei ştiu că comportamentul consumatorilor este dictat, în mare măsură, de emoţii. Aşadar, reclamele şi însăşi experienţa shoppingului sunt menite să încânte la maximum simţurile consumatorului.
În cartea Why People Buy Things They Don’t Need se spune: „Când plănuieşte să achiziţioneze un produs nou, consumatorul îşi construieşte, de regulă, o mulţime de scenarii fanteziste cu privire la căutarea, găsirea şi, în final, achiziţionarea produsului“. Unii specialişti cred că încântarea consumatorului la cumpărături poate fi atât de mare, încât acestuia i-ar putea creşte chiar nivelul de adrenalină. Expertul în marketing Jim Pooler explică: „Dacă percepe starea de exaltare a clientului, comerciantul poate profita la maximum de ea şi, implicit, de vulnerabilitatea lui“.
Ce puteţi face pentru a nu cădea în capcana experţilor în marketing? Lăsaţi sentimentele la o parte şi comparaţi promisiunile cu realitatea.
PROMISIUNEA: O viaţă mai bună
Este cât se poate de firesc să ne dorim o viaţă mai bună. Agenţii de publicitate ne bombardează cu fel de fel de mesaje potrivit cărora toate dorinţele noastre — o sănătate mai bună, siguranţă, mai puţin stres şi relaţii mai strânse — pot deveni realitate, cu condiţia să facem achiziţiile potrivite.
CRUDA REALITATE:
Cu cât avem mai multe lucruri, cu atât calitatea vieţii noastre scade. E nevoie de mai mult timp şi de mai mulţi bani pentru a întreţine mai multe bunuri materiale. Nivelul de stres creşte din cauza grijilor cauzate de datorii, iar timpul dedicat familiei şi prietenilor se scurtează.
Cu cât avem mai multe lucruri, cu atât calitatea vieţii noastre scade
Principiu: „Chiar dacă cineva are din belşug, viaţa lui nu depinde de lucrurile pe care le are“ (Luca 12:15).
PROMISIUNEA: Prestigiu şi o poziţie socială înaltă
Puţini sunt cei care vor recunoaşte că, prin achiziţiile lor, doresc să-i impresioneze pe alţii. Jim Pooler declară: „Când oamenii cumpără, sunt într-o permanentă competiţie cu prietenii, cu vecinii, cu colegii de muncă şi cu rudele“. De aceea, reclamele prezintă adesea produse de care se bucură oameni bogaţi, de succes. Mesajul transmis prin astfel de reclame este: „Aşa poţi fi şi tu!“.
CRUDA REALITATE:
Când ne stabilim propria valoare comparându-ne cu alţii intrăm într-un cerc vicios al nemulţumirii. Odată atins un nivel al aspiraţiilor noastre, ne dorim imediat să atingem următorul nivel.
Principiu: „Cine iubeşte argintul nu se satură de argint“ (Eclesiastul 5:10).
PROMISIUNEA: O imagine de invidiat
Cartea Shiny Objects explică: „Obişnuim să le arătăm altora cine suntem (sau cine ne-ar plăcea să fim) folosindu-ne şi etalându-ne bunurile materiale“. Cei ce lucrează în industria marketingului sunt conştienţi de aceasta şi se străduiesc să asocieze branduri — îndeosebi branduri de lux — cu anumite stiluri de viaţă şi valori.
Cum vă priviţi pe voi înşivă? Cum v-aţi dori să vă privească alţii? Aţi dori să vă considere o persoană stilată? Atletică? Indiferent care ar fi imaginea pe care v-o doriţi, industria marketingului promite că, dacă pur şi simplu cumpăraţi produsele din brandul potrivit, puteţi deveni acel gen de persoană.
CRUDA REALITATE:
Niciun produs cumpărat nu ne poate schimba adevărata identitate şi nici nu ne poate înzestra cu calităţi demne de admirat, precum cinstea şi integritatea.
Principiu: „Podoaba voastră să nu fie . . . folosirea de bijuterii de aur sau . . . purtarea de mantii, ci să fie persoana ascunsă a inimii“ (1 Petru 3:3, 4).