Al-Khwarizmi a scris despre utilitatea folosirii zecimalelor. În plus, a clarificat şi a promovat o metodă de rezolvare a unor probleme de matematică. El a explicat metoda în cartea sa intitulată Kitab al-jabr wa’l-muqabala (Calculul integralei şi al ecuaţiei). Termenul al-jabr din titlul în arabă stă la baza cuvântului „algebră”. Potrivit lui Ehsan Masood, scriitor de lucrări ştiinţifice, algebra este „cel mai important instrument matematic conceput vreodată, temelia oricărui domeniu ştiinţific”. *

„Nenumărate generaţii de liceeni şi-ar dori ca [al-Khwarizmi] să nu-şi fi bătut capul cu asta”, glumeşte un scriitor. Indiferent cum ar sta lucrurile, al-Khwarizmi a afirmat că scopul său a fost acela de a explica anumite metode matematice pentru simplificarea calculelor din domeniul comerţului, al împărţirii moştenirilor, al topografiei şi aşa mai departe.

 Secole mai târziu, matematicienii occidentali, între care Galileo Galilei şi Fibonacci, l-au privit cu mare stimă pe al-Khwarizmi datorită explicaţiilor sale clare privitoare la folosirea ecuaţiilor. Descrierile lui al-Khwarizmi au pregătit calea unor studii mai aprofundate în algebră, aritmetică şi trigonometrie. Cel din urmă domeniu le-a permis învăţaţilor din Orientul Mijlociu să calculeze valorile unghiurilor şi ale laturilor triunghiurilor şi să facă progrese în astronomie. *

Cei ce au clădit pe munca lui al-Khwarizmi au dezvoltat noi modalităţi de folosire a fracţiilor zecimale şi au inventat noi tehnici de calculare a ariei şi a volumului. Arhitecţii şi constructorii din Orientul Mijlociu au utilizat aceste metode avansate cu mult înaintea colegilor lor de breaslă din vest, care au ajuns să le cunoască doar în timpul Cruciadelor. Aceştia au dus apoi în patria lor cunoştinţele dobândite, ajutaţi de captivii şi de imigranţii musulmani instruiţi.

Cu timpul, lucrările lui al-Khwarizmi au fost traduse în latină. Popularizarea cifrelor indo-arabe în Occident îi este atribuită, în general, matematicianului italian Fibonacci (c. 1170-1250), cunoscut şi sub numele de Leonardo din Pisa. El a făcut cunoştinţă cu ele în timpul călătoriilor sale în ţările mediteraneene, după care a scris cartea Liber abaci (Cartea calculelor).

Au trebuit să treacă veacuri ca explicaţiile lui al-Khwarizmi să ajungă bine cunoscute. În prezent însă, metodele sale şi ştiinţele matematice strâns legate de acestea sunt piatra de temelie a ştiinţei şi a tehnologiei, ca să nu mai vorbim de comerţ şi industrie.