În timpul unei excursii cu școala, niște băieți adolescenți au fost acuzați că au agresat sexual un coleg. Toți învățau la o școală particulară de prestigiu din Canada. După incident, jurnalistul Leonard Stern a scris în ziarul Ottawa Citizen: „Toate avantajele pe care le aduc inteligența, educația și poziția socială nu îi fac pe tineri imuni la decizii greșite din punct de vedere moral”.

Stern a adăugat: „În mod normal, ne-am aștepta ca principala preocupare a părinților să fie dezvoltarea morală a copiilor lor. În realitate însă, mulți părinți sunt mai preocupați de succesul școlar și financiar al acestora”.

Firește, educația școlară este importantă. Însă nici cea mai bună educație școlară nu poate ajuta o persoană să lupte împotriva înclinațiilor sau a dorințelor greșite. Există atunci o instruire care să ofere îndrumare în plan moral?

Biblia este asemenea unei oglinzi: când ne privim în ea, ne vedem mai clar limitele și slăbiciunile. (Iacov 1:23-25) Mai mult decât atât, Biblia ne ajută și să facem schimbările necesare în personalitatea noastră, astfel încât să dezvoltăm calități care promovează pacea și armonia autentice. Printre aceste calități se numără bunătatea, bunăvoința, răbdarea, stăpânirea de sine și iubirea. Iubirea chiar este numită „o legătură perfectă a unității”. (Coloseni 3:14) De ce este iubirea o calitate specială? Iată cum o descrie Biblia.

• „Iubirea este răbdătoare și bună. Iubirea nu este invidioasă, nu se laudă, nu se îngâmfă, nu se comportă indecent, nu își caută propriile interese, nu se irită ușor. Nu ține cont de răul suferit. Nu se bucură de nedreptate [răutate], ci se bucură cu adevărul. Îndură totul, . . . suportă totul. Iubirea nu dă greș niciodată.” (1 Corinteni 13:4-8)

• „Iubirea nu face rău aproapelui.” (Romani 13:10)

• „Mai presus de toate, să aveți o iubire profundă unii față de alții, căci iubirea acoperă o mulțime de păcate.” (1 Petru 4:8)

Cum te simți când te afli lângă oameni care te iubesc? Nu-i așa că te simți în siguranță și liniștit? Știi că îți vor doar binele și că niciodată nu te-ar răni în mod intenționat.

Iubirea îi poate motiva pe oameni să facă sacrificii, chiar să-și schimbe modul de viață, spre binele  altora. De exemplu, când George * a devenit bunic, și-a dorit mult să petreacă timp cu nepotul său. Însă exista o problemă: George fuma mult, iar ginerele său nu dorea ca el să fumeze în prezența copilului. Ce a făcut George? Deși fuma de 50 de ani, el a renunțat la fumat de dragul nepotului său. Câtă putere are iubirea!

Iubirea se învață. Părinții au un rol-cheie în a-și învăța copiii să iubească. Ei își hrănesc și își ocrotesc copiii și le vin imediat în ajutor când aceștia se lovesc sau se îmbolnăvesc. Un părinte bun vorbește cu copilul lui și îl instruiește. De asemenea, îl disciplinează, ceea ce presupune și să îi transmită principii referitor la ce este bine și ce este rău. În plus, un părinte bun dă un exemplu bun, devenind astfel un model pentru copilul său.

Din păcate însă, unii părinți nu reușesc să se achite de responsabilitățile lor. Înseamnă aceasta că viața copiilor lor este sortită eșecului? Nicidecum! Chiar și oameni în vârstă care au crescut în familii cu probleme au reușit să facă schimbări radicale în viață, devenind oameni grijulii și de încredere. Așa cum vom vedea în următorul articol, unii dintre aceștia erau considerați cauze pierdute.