Salt la conţinut

Salt la cuprins

Întrebări de la cititori

Întrebări de la cititori

La ce se referă „acontul” și ‘sigiliul’ pe care fiecare creștin uns le primește de la Dumnezeu? (2 Cor. 1:21, 22)

În trecut, un inel cu sigiliu era presat pe argilă sau pe ceară pentru a autentifica un document

Acontul: Potrivit unei lucrări de referință, termenul grecesc tradus în 2 Corinteni 1:22 prin „acont” era „un termen de specialitate folosit în domeniul juridic și comercial” cu sensul de „prima rată, avans, garanție care se plătește anticipat din prețul de achiziție și, astfel, asigură un drept legal asupra bunului în discuție sau face ca un contract să fie valid”. Potrivit cu 2 Corinteni 5:1-5, în cazul celor unși, plata integrală, sau răsplata, presupune îmbrăcarea unui corp spiritual, care nu este supus putrezirii. Răsplata include și faptul de a primi darul nemuririi (1 Cor. 15:48-54).

În greaca modernă se folosește o expresie înrudită cu referire la inelul de logodnă. Această asociere este potrivită pentru cei care vor alcătui soția simbolică a lui Cristos (2 Cor. 11:2; Rev. 21:2, 9).

Sigiliul: În trecut, un sigiliu era folosit ca semnătură pentru a dovedi dreptul de proprietate, autenticitatea sau acordul. În cazul celor unși, ei sunt „sigilați”, sau însemnați, în sens simbolic de spiritul sfânt ca fiind proprietatea lui Dumnezeu (Ef. 1:13, 14). Totuși, această sigilare nu este definitivă. Un creștin uns primește sigilarea finală fie cu câtva timp înainte să moară fidel, fie cu câtva timp înainte de izbucnirea necazului celui mare (Ef. 4:30; Rev. 7:2-4).