Formularea din ebraică permite ambele redări. Așadar, ce a stat la baza redării din ediția revizuită? Să analizăm următorii trei factori:

1. Noua redare este justificată din punct de vedere gramatical și lexical. Înțelegerea legăturii dintre versetele 12 la 15 și cele anterioare depinde de sensul atribuit primului cuvânt din versetul 12, termenul ebraic asher. Acest termen poate fi redat în mai multe feluri. De exemplu, poate fi redat prin pronumele relativ „care” sau „pe care”, aceasta fiind varianta aleasă în Sfintele Scripturi – Traducerea lumii noi, ediția cu referințe (engl.). Astfel, lucrurile bune menționate în versetele 12 la 14 erau asociate cu cei răi, despre care se vorbește în versetele anterioare. Totuși, termenul asher poate arăta și rezultatul sau urmarea unei acțiuni sau însușiri și poate fi redat prin „ca să”, „încât” sau „atunci”. Ediția revizuită din 2013 (engl.) și alte traduceri îl redau pe asher prin „atunci”.

2. Noua redare este în armonie cu celelalte versete din psalm. Folosirea termenului „atunci” în versetul 12 arată că binecuvântările enumerate în versetele 12 la 14 li se aplică celor drepți, adică celor care se roagă să fie ‘eliberați și scăpați’ din mâna celor răi (versetul 11). De asemenea, această schimbare clarifică sensul versetului 15: acum se înțelege că cele două ocurențe ale cuvântului „fericit” se referă la unul și același popor, „poporul al cărui Dumnezeu este Iehova”. Un alt lucru demn de reținut este că textul ebraic nu avea semne de punctuație, precum ghilimelele. De aceea, traducătorii trebuie să stabilească sensul corect în funcție de stilul poetic al textului ebraic, de context și de referințele biblice aferente versetului.

3. Noua redare este în armonie cu alte pasaje biblice care arată că poporul fidel al lui Dumnezeu va fi binecuvântat. Datorită noii redări a termenului asher, acum psalmul transmite mai clar speranța sigură pe care o avea David, scriitorul lui. El era convins că Dumnezeu urma să-și elibereze poporul de dușmani și să-l binecuvânteze cu fericire și prosperitate. (Lev. 26:9, 10; Deut. 7:13; Ps. 128:1-6) De exemplu, în Deuteronomul 28:4 se spune: „Binecuvântat va fi rodul pântecelui tău, rodul pământului tău și rodul animalului tău domestic, vițeii vacilor tale și prăsila turmei tale”. Într-adevăr, în timpul domniei lui Solomon, fiul lui David, poporul s-a bucurat de o perioadă unică de pace și prosperitate. În plus, unele aspecte ale domniei lui Solomon prefigurează domnia lui Mesia. (1 Regi 4:20, 21; Ps. 72:1-20)

În concluzie, noua redare din Psalmul 144 nu schimbă modul în care înțelegem mesajul Bibliei. Acum însă, psalmul transmite mai clar speranța pe care slujitorii lui Iehova au avut-o dintotdeauna, aceea că Dumnezeu îi va înlătura de pe pământ pe cei răi și apoi îi va binecuvânta cu pace și prosperitate pe cei drepți. (Ps. 37:10, 11)