1, 2. a) Cum a apărut căsătoria? b) Ce au înțeles probabil primul bărbat și prima femeie cu privire la căsătorie? (Vezi imaginea de la începutul articolului.)

CĂSĂTORIA este o parte integrantă a vieții. O analiză a originii și a scopului ei ne poate ajuta să avem un punct de vedere corect despre legătura conjugală și să ne bucurăm și mai mult de binecuvântările pe care le aduce ea. După ce l-a creat pe primul om, Adam, Dumnezeu a adus animalele la el ca să le dea nume. Dar „pentru om nu s-a găsit niciun ajutor care să i se potrivească”. De aceea, Dumnezeu a făcut să cadă un somn adânc peste Adam, a luat una dintre coastele lui și a făcut din ea o femeie. El a adus-o la Adam, iar aceasta a devenit soția lui. (Citește Geneza 2:20-24.) Prin urmare, căsătoria este de origine divină.

² Isus a confirmat că Iehova a spus în grădina Edenului: ‘Bărbatul va lăsa pe tatăl său și pe mama sa și se va alipi de soția sa și cei doi vor fi o singură carne’ (Mat. 19:4, 5). Faptul că Dumnezeu a creat-o pe prima femeie dintr-o coastă a lui Adam i-a ajutat probabil pe cei doi să înțeleagă cât de strânsă  era legătura dintre ei. Nu exista nicio prevedere referitoare la divorț sau la posibilitatea de a avea mai mulți parteneri în același timp.

3. Care a fost un scop important al căsătoriei?

³ Adam a fost încântat de frumoasa lui soție, pe care mai târziu a numit-o Eva. Întrucât ea era ‘un ajutor care i se potrivea’ lui Adam, cei doi aveau să se facă fericiți unul pe celălalt în fiecare zi îndeplinindu-și rolul de soț și de soție (Gen. 2:18). Un scop important al căsătoriei a fost acela de a popula pământul (Gen. 1:28). Deși își iubeau părinții, fiii și fiicele aveau să plece pentru a se căsători și a întemeia noi familii. Oamenii aveau să umple pământul într-o măsură rezonabilă și să extindă paradisul pe întregul glob.

4. Ce s-a întâmplat cu prima căsnicie?

⁴ Asupra primei căsnicii s-a abătut nenorocirea când Adam și Eva au ales să-și folosească în mod greșit liberul-arbitru și să nu asculte de Iehova. „Șarpele cel vechi”, Satan Diavolul, a înșelat-o pe Eva făcând-o să creadă că, mâncând din „pomul cunoașterii binelui și răului”, urma să aibă o cunoștință specială, cu ajutorul căreia ar fi putut să decidă ce era bine și ce era rău. Ea nu a arătat respect față de autoritatea soțului ei și nu i-a cerut părerea cu privire la acest lucru. Iar Adam, în loc să asculte de Dumnezeu, a acceptat fructul pe care i l-a dat Eva (Rev. 12:9; Gen. 2:9, 16, 17; 3:1-6).

5. Ce putem învăța din răspunsurile pe care Adam și Eva i le-au dat lui Iehova?

⁵ Când Dumnezeu l-a tras la răspundere, Adam a dat vina pe soția lui, zicând: „Femeia pe care mi-ai dat-o să-mi fie alături, ea mi-a dat din rodul pomului și am mâncat”. Iar Eva a dat vina pe șarpele care o amăgise (Gen. 3:12, 13). Acestea erau scuze ieftine, care nu justificau acțiunea lor! Deoarece nu au ascultat de el, Iehova i-a condamnat pe Adam și pe Eva ca rebeli. Acesta este un avertisment serios! Pentru a avea o căsnicie reușită, soțul și soția trebuie să asculte de Iehova și să-și asume responsabilitatea pentru faptele lor.

6. Cum ați explica Geneza 3:15?

⁶ În pofida acțiunii lui Satan din Eden, Iehova a oferit o speranță omenirii în prima profeție din Biblie. (Citește Geneza 3:15.) Prima creatură spirituală rebelă avea să fie zdrobită de ‘sămânța femeii’. Astfel, Iehova i-a ajutat pe oameni să înțeleagă că între el și creaturile spirituale drepte, care îi slujesc în cer, există o relație specială. Ele sunt asemenea unei soții pentru Iehova. Mai târziu, Scripturile au dezvăluit că Dumnezeu avea să trimită pe cineva din acel grup de creaturi spirituale ca să-l ‘zdrobească’ pe Diavol și să facă posibil ca omenirea ascultătoare să se bucure de perspectiva pe care primul cuplu uman a pierdut-o, și anume aceea de a trăi veșnic pe pământ în armonie cu scopul inițial al lui Iehova (Ioan 3:16).

7. a) Ce efect a avut răzvrătirea lui Adam și a Evei asupra căsniciei? b) Ce le cere Biblia soților și soțiilor?

⁷ Răzvrătirea lui Adam și a Evei a avut consecințe negative atât asupra căsniciei lor, cât și asupra tuturor căsniciilor de după aceea. De exemplu, Eva și descendentele ei urmau să aibă parte de multă suferință în timpul sarcinii și al nașterii. Femeile aveau să tânjească după soții lor, însă bărbații aveau să-și domine soțiile, chiar cu cruzime, așa cum se întâmplă în multe căsnicii din prezent (Gen. 3:16). Biblia le cere soților să-și exercite autoritatea cu iubire. La rândul lor, soțiile trebuie  să le fie supuse soților lor (Ef. 5:33). Când partenerii care îi slujesc lui Iehova colaborează strâns unul cu altul, situațiile care cauzează conflicte sunt foarte rare sau chiar sunt eliminate complet.

8. Cum ați descrie căsătoria din timpul lui Adam până la Potop?

⁸ Înainte să moară din cauza păcatului și a imperfecțiunii, Adam și Eva au adus în existență fii și fiice (Gen. 5:4). Primul lor fiu, Cain, s-a căsătorit cu o femeie dintre rudele sale. Lameh, un descendent al lui Cain, este primul bărbat despre care citim că a avut două soții (Gen. 4:17, 19). În generațiile care au trăit de la Adam până la Potop, au existat doar câțiva oameni care i s-au închinat lui Iehova. Printre ei s-au numărat Abel, Enoh și Noe cu familia sa. Biblia spune că, în zilele lui Noe, „fiii adevăratului Dumnezeu au văzut că fiicele oamenilor erau frumoase și și-au luat soții, pe cele pe care le-au ales”. În urma acestor relații nefirești dintre îngerii materializați și femei au luat ființă niște creaturi hibride violente, numite nefilimi. Mai mult, „răutatea omului era foarte mare pe pământ” și „orice înclinație a gândurilor inimii lui era tot timpul numai spre rău” (Gen. 6:1-5).

9. Ce a făcut Iehova în zilele lui Noe și ce învățăm din ceea ce s-a întâmplat atunci?

⁹ Iehova a adus Potopul pentru a-i distruge pe cei răi. Pe vremea aceea, oamenii erau atât de ocupați cu activitățile cotidiene, între care și căsătoria, încât n-au luat în serios avertismentul lui „Noe, un predicator al dreptății”, cu privire la distrugerea care avea să se abată asupra lor (2 Pet. 2:5). Isus a comparat situația de atunci cu cea din zilele noastre. (Citește Matei 24:37-39.) În prezent, majoritatea oamenilor refuză să asculte vestea bună despre Regatul lui Dumnezeu, care este predicată ca mărturie pentru toate națiunile înainte de venirea sfârșitului acestui sistem rău. Din ceea ce s-a întâmplat în zilele lui Noe învățăm că nici chiar chestiunile care au legătură cu familia, cum ar fi căsătoria și creșterea copiilor, n-ar trebui să ne facă să ne pierdem sentimentul urgenței cu privire la ziua lui Iehova.

10. a) Ce practici au devenit un mod de viață în multe culturi? b) Cum au dat Avraam și Sara un bun exemplu prin căsnicia lor?

¹⁰ Noe și cei trei fii ai săi au avut fiecare câte o singură soție. Totuși, după Potop, poligamia a început să fie foarte răspândită. În multe culturi, imoralitatea sexuală a devenit un mod de viață, fiind inclusă chiar și în ritualurile religioase. Când Avram (Avraam) și soția lui, Sarai (Sara), au ascultat de Dumnezeu și s-au mutat în Canaan, oamenii de acolo practicau lucruri prin care arătau dispreț față de căsătorie. Iehova a decretat ca orașele Sodoma și Gomora să fie distruse deoarece locuitorii lor practicau sau tolerau imoralitatea crasă. Avraam și-a condus bine familia, iar Sara a lăsat un exemplu excelent respectând autoritatea soțului ei. (Citește 1 Petru 3:3-6.) Avraam s-a îngrijit ca fiul său Isaac să se căsătorească cu o închinătoare a lui Iehova. Isaac a făcut același lucru pentru fiul său Iacob, ai cărui fii au devenit strămoșii celor 12 triburi ale lui Israel.

11. Cum i-a ocrotit Legea mozaică pe israeliți?

¹¹ Mai târziu, Iehova a încheiat un legământ cu descendenții lui Iacob (Israel). El le-a dat Legea mozaică. Aceasta a reglementat chestiunile privitoare la căsătorie,  inclusiv poligamia, și i-a ocrotit pe israeliți din punct de vedere spiritual, interzicând căsătoria cu închinătorii falși. (Citește Deuteronomul 7:3, 4.) Când în căsnicie apăreau probleme grave, bătrânii ofereau ajutor. Existau și legi privitoare la infidelitate, gelozie și suspiciune. Divorțul era permis, dar numai în anumite condiții. De exemplu, un bărbat putea să divorțeze de soția lui dacă găsea la ea „ceva necuviincios” (Deut. 24:1). Legea nu explica ce însemna un lucru „necuviincios”, dar este logic să presupunem că acesta nu se referea la chestiuni minore (Lev. 19:18).

12, 13. a) Cum se purtau unii soți cu soțiile lor în zilele lui Maleahi? b) Care ar fi consecințele dacă o persoană botezată fuge cu partenerul altei persoane?

¹² În zilele profetului Maleahi, mulți soți iudei se purtau ca niște trădători cu soțiile lor divorțând de ele din fel de fel de motive. Acești bărbați își abandonau soțiile tinereții lor, probabil pentru a se căsători cu femei mai tinere sau chiar cu femei păgâne. Când Isus a venit pe pământ, bărbații iudei se purtau în continuare ca niște trădători divorțând de soțiile lor „pentru orice motiv” (Mat. 19:3). Iehova Dumnezeu ura astfel de divorțuri. (Citește Maleahi 2:13-16.)

¹³ În prezent, trădarea în căsnicie nu poate fi tolerată în mijlocul poporului lui Iehova. Dar să presupunem că o persoană botezată care este căsătorită fuge cu partenerul altei persoane și se căsătorește cu acesta după ce divorțează. Dacă nu se căiește, cel care a păcătuit va fi exclus pentru a se păstra puritatea spirituală a congregației (1 Cor. 5:11-13). El sau ea trebuie ‘să dea rod potrivit căinței’ înainte să fie primit înapoi în congregație (Luca 3:8; 2 Cor. 2:5-10). Chiar dacă nu există o anumită perioadă care trebuie să treacă până la reintegrarea acelei persoane, o astfel de trădare, care are loc rar în mijlocul poporului lui Dumnezeu, nu poate fi ignorată. Ar putea fi nevoie să treacă destul timp – un an sau mai mult – pentru ca păcătosul să arate că s-a căit sincer. Chiar dacă persoana este reintegrată, el sau ea trebuie în continuare să dea socoteală „înaintea scaunului de judecată al lui Dumnezeu” (Rom. 14:10-12). (Vezi Turnul de veghe din 1 mai 1990, paginile 28-32.)

14. Cărui scop a servit Legea?

¹⁴ Legea mozaică a reglementat lucrurile în Israel mai bine de 1 500 de ani. Legea i-a ajutat pe slujitorii lui Dumnezeu să rezolve problemele familiale și alte situații ținând cont de principii drepte, dar a slujit și ca tutore care a condus la Mesia (Gal. 3:23, 24). Când Legea a fost anulată odată cu moartea lui Isus, Dumnezeu a instituit un legământ nou (Evr. 8:6). În cadrul acestuia, unele concesii din Lege n-au mai fost valabile.

15. a) Care avea să fie norma referitoare la căsătorie în congregația creștină? b) Ce factori trebuie să aibă în vedere un creștin care se gândește să divorțeze?

¹⁵ Când niște farisei i-au pus o întrebare despre o concesie făcută de Moise cu privire la divorț, Isus a spus că „n-a fost așa de la început” (Mat. 19:6-8). Astfel, Isus a arătat că în congregația creștină avea să fie respectată norma divină referitoare la căsătorie stabilită în Eden (1 Tim. 3:2, 12). Fiind „o singură carne”, partenerii conjugali trebuie să se alipească unul de altul, permițând ca iubirea față de Dumnezeu și iubirea dintre ei  să le întărească relația. Un divorț legal care nu are la bază imoralitatea sexuală nu-i face liberi să se recăsătorească (Mat. 19:9). Bineînțeles, o persoană poate alege să-și ierte partenerul adulter care se căiește, așa cum profetul Osea a iertat-o, după cât se pare, pe soția sa imorală, Gomer. În mod asemănător, Iehova a arătat îndurare față de poporul Israel, care s-a căit după ce a comis adulter spiritual (Os. 3:1-5). Trebuie să spunem și că, dacă o persoană află că partenerul ei a comis adulter și alege să aibă din nou relații sexuale cu partenerul vinovat, această acțiune constituie o dovadă că l-a iertat și anulează baza biblică pentru divorț.

16. Ce a spus Isus despre celibat?

¹⁶ După ce a explicat că singurul motiv pentru care un slujitor al lui Iehova poate să divorțeze este imoralitatea sexuală, Isus a vorbit despre ‘cei care au darul’ celibatului. El a spus: „Cine poate să primească lucrul acesta să-l primească” (Mat. 19:10-12). Mulți au ales să rămână celibatari ca să-i poată sluji lui Iehova fără distragere. Pentru aceasta, ei merită laude.

17. Ce îl poate ajuta pe un creștin să decidă dacă să se căsătorească sau nu?

¹⁷ Când se gândește dacă să se căsătorească sau nu, fiecare creștin trebuie să decidă în inima lui dacă poate să cultive darul celibatului. Apostolul Pavel a recomandat celibatul; totuși, el a spus: „Din cauza fornicației atât de răspândite, fiecare bărbat să-și aibă soția lui și fiecare femeie să-și aibă soțul ei”. Pavel a adăugat: „Dacă n-au stăpânire de sine, să se căsătorească, fiindcă este mai bine să se căsătorească decât să ardă de pasiune”. Faptul de a se căsători poate ajuta o persoană să nu permită pasiunii s-o facă să recurgă la practici precum masturbarea sau să comită imoralitate sexuală. Însă cei necăsătoriți trebuie să se gândească dacă au vârsta potrivită pentru a se căsători, întrucât Pavel a spus: „Dacă cineva crede că se comportă nepotrivit față de virginitatea sa și că este mai bine să se căsătorească, mai ales dacă a trecut de floarea tinereții, să facă ce vrea, nu păcătuiește. Să se căsătorească” (1 Cor. 7:2, 9, 36; 1 Tim. 4:1-3). Totuși, o persoană nu ar trebui îndemnată să se căsătorească din cauza impulsurilor sexuale puternice pe care le-ar putea simți în tinerețe. Este posibil ca acea persoană să nu fie suficient de matură ca să-și asume responsabilitățile vieții de familie.

18, 19. a) Ce presupune o căsătorie creștină? b) Ce vom analiza în articolul următor?

¹⁸ Căsătoria creștină presupune legarea unei relații între un bărbat și o femeie care îi sunt dedicați lui Iehova și care îl iubesc din toată inima. De asemenea, ei trebuie să fi ajuns să se iubească atât de mult unul pe altul, încât să dorească să-și unească viețile în cadrul legăturii conjugale. Bineînțeles, ei vor fi binecuvântați pentru că au urmat îndemnul de a se căsători „numai în Domnul” (1 Cor. 7:39). Iar căsnicia lor va fi reușită dacă vor continua să respecte sfaturile Bibliei.

¹⁹ În prezent, trăim în partea finală a ‘zilelor din urmă’, când mulți bărbați și femei manifestă trăsături ce au un efect negativ asupra căsniciei (2 Tim. 3:1-5). Articolul următor va analiza câteva principii biblice care îi pot ajuta pe creștinii căsătoriți să facă față încercărilor. În Cuvântul său prețios, Iehova ne-a dat tot ce ne trebuie pentru a avea o căsnicie reușită și fericită, în timp ce continuăm să mergem alături de poporul său pe calea care duce la viață veșnică (Mat. 7:13, 14).