1, 2. Cum au ajuns Pavel și Sila la închisoare, în Filipi? (Vezi imaginea de la începutul articolului.)

ESTE aproape miezul nopții. Doi misionari, Pavel și Sila, se află în închisoare, în Filipi. Aruncați în partea cea mai dosnică a închisorii, ei au picioarele prinse în butuci. Și acum simt mari dureri din cauza loviturilor primite. (Fap. 16:23, 24) Cum au ajuns ei în această situație? Cei doi misionari s-au trezit târâți de o gloată în piața publică, înaintea unui tribunal întrunit în grabă. Le-au fost sfâșiate mantiile și au fost bătuți fără milă cu nuiele. (Fap. 16:16-22) Câtă nedreptate! Întrucât era cetățean roman, Pavel avea dreptul să fie judecat într-un proces. *

² În întunericul nopții, Pavel se gândește la evenimentele de peste zi și la oamenii din Filipi. Spre deosebire de alte orașe vizitate de el, în Filipi nu există o sinagogă iudaică. De fapt, ca să-și practice închinarea, iudeii sunt nevoiți să se întrunească în afara orașului, lângă un râu. (Fap. 16:13, 14) Se datorează oare această situație faptului că în oraș nu  locuiesc nici măcar zece bărbați iudei, numărul necesar pentru înființarea unei sinagogi? Locuitorii orașului Filipi sunt foarte mândri de cetățenia lor romană, care, în esență, le conferă aproape aceleași drepturi ca romanilor. (Fap. 16:21) Să fi fost acesta motivul pentru care nici măcar nu s-au gândit că Pavel și Sila ar fi putut avea cetățenie romană? Oricum au stat lucrurile, cert este că cei doi au fost aruncați pe nedrept în închisoare.

3. De ce este posibil ca Pavel să se fi simțit derutat când a fost aruncat în închisoare, dar ce atitudine a avut el?

³ Pavel se gândește, probabil, și la evenimentele din lunile anterioare. Pe când se afla de cealaltă parte a Mării Egee, în Asia Mică, spiritul sfânt l-a împiedicat de mai multe ori să predice în anumite locuri. Era ca și cum spiritul îl trimitea în altă parte. (Fap. 16:6, 7) Dar unde? Pavel a primit răspuns într-o viziune când se afla în Troa. Lui i s-a spus: „Treci în Macedonia”. Întrucât voința lui Iehova fusese atât de clar exprimată, Pavel a pornit imediat în direcția indicată. (Citește Faptele 16:8-10.) Însă, de îndată ce a ajuns în Macedonia, Pavel a fost aruncat în închisoare. De ce a permis Iehova să se întâmple acest lucru? Și cât timp avea să rămână Pavel închis? Chiar dacă aceste întrebări îi stăruiau, poate, în minte, Pavel nu a permis ca ele să-i slăbească credința sau să-i răpească bucuria. Atât el, cât și Sila au început ‘să se roage și să-i cânte laude lui Dumnezeu’. (Fap. 16:25) Pacea lui Dumnezeu le-a liniștit mintea și inima.

4, 5. a) În ce fel s-ar putea asemăna situația noastră cu cea a lui Pavel? b) Ce întorsătură au luat evenimentele în cazul lui Pavel?

⁴ Poate că și în viața ta au fost momente când, asemenea lui Pavel, ai considerat că urmezi îndrumarea spiritului sfânt, dar lucrurile n-au ieșit așa cum te așteptai. Te-ai confruntat cu probleme sau ai ajuns în împrejurări care ți-au schimbat radical viața. (Ecl. 9:11) Privind în urmă, poate că te întrebi și acum de ce a permis Iehova să se întâmple anumite lucruri. Ce te poate ajuta să perseverezi cu încredere deplină în Iehova? Pentru a răspunde la aceste întrebări, să ne întoarcem la relatarea despre Pavel și Sila.

⁵ În timp ce Pavel și Sila cântă cântări de laudă, au loc o serie de evenimente neașteptate. Deodată are loc un cutremur puternic, astfel că ușile închisorii se deschid larg și lanțurile deținuților se desfac. Cuprins de panică, temnicerul vrea să-și ia viața, însă Pavel îl oprește. Temnicerul și toți din casa lui se botează. În zori, magistrații orașului îi trimit pe lictori să-i elibereze pe Pavel și pe Sila și să le ceară să plece fără vâlvă din oraș. Apoi, când află că Pavel și Sila sunt cetățeni romani, magistrații își dau seama că au comis o greșeală gravă și vin să-i scoată ei înșiși din închisoare. Dar, înainte de a pleca din oraș, Pavel și Sila cer să treacă mai întâi pe la Lidia, o creștină nou-botezată, ca să-și ia rămas-bun de la ea. În plus, ei se folosesc de această ocazie pentru a-i încuraja pe frați. (Fap. 16:26-40) Ce întorsătură au luat evenimentele!

6. Ce vom analiza în continuare?

⁶ Ce învățăm din evenimentele care au avut loc în Filipi? Iehova poate acționa într-un mod cu totul neașteptat și, prin urmare, nu trebuie să ne îngrijorăm când ne aflăm în încercări. Pavel a  meditat profund la această lecție, fapt ce reiese din scrisoarea adresată filipenilor, în care vorbește despre îngrijorări și despre pacea lui Dumnezeu. Vom analiza pentru început cuvintele consemnate în Filipeni 4:6, 7. (Citește.) Apoi vom analiza și alte pasaje din Biblie care arată cum a acționat Iehova într-un mod cu totul neașteptat. În cele din urmă vom vedea cum ne poate ajuta „pacea lui Dumnezeu” să perseverăm având încredere deplină în Iehova.

7. Ce lecție a dorit Pavel să le transmită fraților din Filipi și ce învățăm noi din cuvintele sale?

⁷ Fără îndoială că, atunci când frații din Filipi au citit scrisoarea lui Pavel, ei și-au amintit ce i se întâmplase apostolului și modul neașteptat în care acționase Iehova. Ce lecție valoroasă a dorit Pavel să le transmită filipenilor? În esență, că nu trebuiau să se îngrijoreze și că rugăciunea avea să le aducă pacea lui Dumnezeu. Demn de remarcat este că „pacea lui Dumnezeu . . . întrece orice gândire”, adică depășește capacitatea noastră de înțelegere. Unii traducători au redat această expresie prin cuvintele „întrece tot ce am visat” sau „depășește tot ce concepe omul”. Pavel a vrut să spună că „pacea lui Dumnezeu” este mai presus de tot ce ne-am putea imagina. Așadar, chiar dacă din punct de vedere omenesc nu există cale de ieșire dintr-o anumită situație, Iehova are întotdeauna o soluție și poate acționa într-un mod cu totul neașteptat. (Citește 2 Petru 2:9.)

8, 9. a) Chiar dacă lui Pavel i s-a făcut o nedreptate în Filipi, ce rezultate bune s-au obținut în urma acelor evenimente? b) De ce cuvintele lui Pavel puteau fi acceptate fără rezerve de creștinii din Filipi?

⁸ Foarte probabil, scrisoarea lui Pavel i-a întărit pe frații din Filipi, mai ales când au meditat la ceea ce făcuse Iehova pentru ei în cei 10 ani care trecuseră de la acele evenimente. Deși Iehova permisese o nedreptate, acele evenimente au dus, în cele din urmă, la „apărarea și stabilirea legală a veștii bune”. (Filip. 1:7) Magistrații nu au mai îndrăznit să-i persecute pe membrii congregației nou-formate în acel oraș. Probabil că, datorită acțiunilor lui Pavel, tovarășul său de călătorie, medicul Luca, a putut rămâne în Filipi după plecarea lui Pavel și a lui Sila ca să le ofere ajutor creștinilor nou-botezați.

⁹ Filipenii știau că acele cuvinte ale lui Pavel nu erau simplă teorie, ideile unei persoane care scria despre ceva ce nu trăise. Pavel trecuse prin mari încercări. De fapt, chiar și atunci când a scris scrisoarea către filipeni, el se afla în arest la domiciliu în Roma. Totuși, el a demonstrat de fiecare dată că avea „pacea lui Dumnezeu”. (Filip. 1:12-14; 4:7, 11, 22)

10, 11. Ce trebuie să facem când suntem copleșiți de îngrijorare și ce așteptări realiste trebuie să avem?

¹⁰ Ce ne poate ajuta ‘să nu ne îngrijorăm de nimic’ și să simțim „pacea lui Dumnezeu”? Din cuvintele adresate de Pavel filipenilor înțelegem că antidotul pentru îngrijorare este rugăciunea. Prin urmare, să vorbim cu Iehova în rugăciune despre tot ce ne îngrijorează. (Citește 1 Petru 5:6, 7.) Să ne rugăm având încrederea fermă că Dumnezeu se îngrijește de noi și să-i mulțumim pentru binecuvântările pe care le-am primit de la el. Să nu uităm că Iehova „poate să facă nespus mai mult decât cerem sau ne imaginăm”. (Ef. 3:20)

¹¹ La fel ca Pavel și Sila, și noi am putea  fi surprinși de modul în care acționează Iehova în cazul nostru. Poate că nu va fi ceva spectaculos, dar va fi întotdeauna ceea ce avem nevoie. (1 Cor. 10:13) Desigur, aceasta nu înseamnă să stăm pasivi, așteptând, pur și simplu, ca Iehova să corecteze lucrurile sau să rezolve problema. Trebuie să acționăm în armonie cu rugăciunile noastre. (Rom. 12:11) Astfel, dovedim că suntem sinceri și îi dăm lui Iehova ocazia să ne binecuvânteze. Totodată, să nu uităm că ceea ce poate face Iehova nu se limitează la cererile, planurile sau așteptările noastre. Uneori, el ne surprinde acționând într-un mod cu totul neașteptat. Să analizăm câteva relatări biblice care ne întăresc încrederea în capacitatea lui Iehova de a acționa în mod surprinzător în folosul nostru.

12. a) Ce a făcut regele Ezechia când a fost amenințat de regele asirian Sanherib? b) Ce învățăm din modul în care Iehova a rezolvat situația?

¹² În Biblie sunt relatate multe dintre acțiunile surprinzătoare ale lui Iehova. În timpul regelui Ezechia, Sanherib, regele Asiriei, a invadat Iuda și a cucerit toate orașele fortificate, cu excepția Ierusalimului. (2 Regi 18:1-3, 13) În cele din urmă, el și-a îndreptat atenția și asupra Ierusalimului. Cum a reacționat regele Ezechia în fața amenințării? S-a rugat lui Iehova și i-a cerut sfatul lui Isaia, profetul lui Iehova. (2 Regi 19:5, 15-20) De asemenea, el a dat dovadă de prudență, plătind suma impusă de Sanherib. (2 Regi 18:14, 15) Între timp a făcut pregătiri ca să reziste unui asediu îndelungat. (2 Cron. 32:2-4) Dar cum s-a rezolvat această situație? Iehova a trimis un înger, care a distrus 185 000 de soldați asirieni într-o singură noapte. Într-adevăr, nici măcar Ezechia nu se aștepta la o asemenea soluție! (2 Regi 19:35)

13. a) Ce învățăm din relatarea despre Iosif? b) Cum a acționat Iehova într-un mod neașteptat în cazul Sarei, soția lui Avraam?

¹³ Să analizăm și relatarea despre tânărul Iosif, unul dintre fiii lui Iacob. În timp ce se afla în ‘groapa unei închisori’ din Egipt, oare se gândea el că avea să devină a doua persoană ca importanță în Egipt sau că avea să fie folosit de Iehova pentru a-și salva familia de la foamete? (Gen. 40:15; 41:39-43; 50:20) Fără îndoială că acțiunile lui Iehova au întrecut toate așteptările lui Iosif. Să ne gândim și la modul neașteptat în care a acționat Iehova în cazul Sarei, străbunica lui Iosif. Se aștepta Sara ca Iehova să intervină în așa fel încât ea să dea naștere unui fiu la o vârstă înaintată și nu doar să aibă un copil prin servitoarea ei? Nașterea lui Isaac a depășit, cu  siguranță, tot ce și-ar fi putut imagina Sara. (Gen. 21:1-3, 6, 7)

14. Cu privire la ce putem avea încredere deplină în Iehova?

¹⁴ Desigur, nu ne putem aștepta ca Iehova să înlăture în mod miraculos problemele noastre înainte de venirea lumii noi. Și nici nu avem pretenția ca el să intervină în mod spectaculos în viața noastră. Totuși, știm că Dumnezeul nostru este același Dumnezeu care, în trecut, și-a ajutat slujitorii în moduri surprinzătoare. El nu s-a schimbat. (Citește Isaia 43:10-13.) Această convingere ne ajută să avem credință în El. Știm că el poate face orice este necesar pentru a ne ajuta să înfăptuim voința sa pe deplin. (2 Cor. 4:7-9) Ce lecții desprindem din aceste relatări biblice? Așa cum am văzut în cazul lui Ezechia, al lui Iosif și al Sarei, dacă rămânem fideli, Iehova ne poate ajuta să trecem peste obstacole ce par de netrecut.

15. Ce ne poate ajuta să ne păstrăm „pacea lui Dumnezeu” și de ce e posibil acest lucru?

¹⁵ Dar cum ne putem păstra „pacea lui Dumnezeu” chiar și atunci când avem probleme? Cultivând relații strânse cu Dumnezeul nostru, Iehova. Acest lucru este posibil doar prin Cristos Isus, care și-a dat viața ca răscumpărare. Răscumpărarea este un alt lucru uimitor pe care l-a făcut Tatăl nostru, Iehova. Datorită răscumpărării, Iehova ne poate ierta păcatele, iar noi ne putem apropia de el cu o conștiință curată. (Ioan 14:6; Iac. 4:8; 1 Pet. 3:21)

16. Cum ne ajută „pacea lui Dumnezeu”? Explicați.

¹⁶ Cum ne ajută „pacea lui Dumnezeu, care întrece orice gândire”? Potrivit Bibliei, ea ‘ne păzește inima și mintea prin Cristos Isus’. (Filip. 4:7) Termenul grecesc folosit pentru „a păzi” este un termen militar, care făcea referire la trupele de soldați ce asigurau paza orașelor fortificate din vechime. Filipi era un astfel de oraș. Locuitorii lui dormeau noaptea liniștiți știind că porțile orașului erau păzite de soldați. În mod asemănător, când avem „pacea lui Dumnezeu”, inima și mintea ne sunt liniștite. Știind că lui Iehova îi pasă de noi și că el dorește să fim cu adevărat fericiți, nu ne lăsăm copleșiți de îngrijorări sau de descurajare. (1 Pet. 5:10)

17. Ce ne va ajuta să înfruntăm cu încredere încercările din viitor?

¹⁷ În curând, omenirea se va confrunta cu cel mai mare necaz care a existat vreodată. (Mat. 24:21, 22) Chiar dacă nu știm exact cum ne va afecta pe fiecare acest necaz, nu trebuie să ne îngrijorăm peste măsură. Nu știm cum va acționa Iehova, dar știm cum este Dumnezeul nostru. Am văzut din felul în care a acționat Iehova în trecut că, indiferent de situație, El își împlinește întotdeauna scopul și că, uneori, acționează într-un mod cu totul neașteptat. De fiecare dată când Iehova acționează în folosul nostru, simțim „pacea lui Dumnezeu, care întrece orice gândire”.