CÂND Antonia a venit a doua oară, femeia a început din nou să țipe la ea. Cum a reacționat Antonia? „Nu mi-a fost deloc ușor, a spus ea. Nu avea niciun motiv să mă jignească.” Cu toate acestea, Antonia și-a cerut din nou scuze și i-a spus femeii că înțelegea situația stresantă prin care trecea.

Dacă ai fi fost în locul Antoniei, cum ai fi reacționat? Te-ai fi străduit să răspunzi cu blândețe? Ți-ar fi fost greu să te stăpânești? Bineînțeles că în situații de acest gen nu este ușor să rămâi calm. Când suntem stresați sau insultați, este o adevărată încercare să fim blânzi.

Totuși, Biblia îi îndeamnă pe creștini să fie blânzi. În Cuvântul lui Dumnezeu, blândețea este asociată cu înțelepciunea. Iacov a întrebat: „Cine este înțelept și priceput printre voi? Să-și arate faptele prin purtarea lui bună, cu o blândețe care vine din înțelepciune” (Iac. 3:13). În ce fel este blândețea o dovadă că avem înțelepciunea de sus? Și ce ne  poate ajuta să cultivăm această calitate divină?

Blândețea poate detensiona o situație neplăcută. „Un răspuns blând îndepărtează furia, dar un cuvânt care provoacă durere stârnește mânia.” (Prov. 15:1)

O reacție furioasă poate înrăutăți o situație deja încordată (Prov. 26:21). În schimb, un răspuns blând are, de multe ori, un efect liniștitor, putând chiar să tempereze persoana ostilă.

Antonia a văzut că lucrurile stau, într-adevăr, așa. Impresionată de atitudinea ei blândă, femeia în casa căreia lucra a început să plângă și i-a explicat că era copleșită de o mulțime de probleme. Antonia i-a depus mărturie și a început cu ea un studiu biblic, totul datorită comportamentului ei pașnic și calm.

Blândețea ne poate face fericiți. „Fericiți sunt cei blânzi, căci ei vor moșteni pământul!” (Mat. 5:5)

De ce sunt fericiți oamenii blânzi? Mulți oameni, care în trecut erau agresivi, au învățat să manifeste blândețe, iar acum sunt fericiți. Ei duc o viață mai bună și au o minunată speranță de viitor (Col. 3:12). Adolfo, un supraveghetor de circumscripție din Spania, își amintește ce viață avea înainte să cunoască adevărul.

El spune: „Viața mea n-avea niciun sens. Deseori îmi ieșeam din fire. Chiar și unora dintre prietenii mei le era frică de comportamentul meu arogant și violent. Totuși, un eveniment neplăcut mi-a schimbat cursul vieții. Într-o încăierare am fost înjunghiat de șase ori și, din cauza sângerării abundente, am fost la un pas de moarte”.

În prezent însă, prin cuvinte și prin propriul exemplu, Adolfo îi învață pe alții să fie blânzi. Mulți se simt atrași de personalitatea lui caldă și plăcută. Adolfo este bucuros că a reușit să facă schimbări și îi este recunoscător lui Iehova că l-a ajutat să cultive blândețe.

Blândețea noastră îl bucură pe Iehova. „Fiul meu, fii înțelept și bucură-mi inima, ca să-i pot răspunde celui ce mă batjocorește.” (Prov. 27:11)

Iehova este batjocorit de cel mai mare dușman, Diavolul, și are toate motivele să fie furios din cauza insultelor care i se aduc cu răutate. Totuși, Biblia spune că el este „încet la mânie” (Ex. 34:6). Când ne străduim să fim înceți la mânie și blânzi, asemenea lui Iehova, urmăm calea înțelepciunii și îi suntem plăcuți lui Dumnezeu (Ef. 5:1).

Lumea în care trăim este ostilă. Interacționăm cu oameni „aroganți, trufași, blasfematori, . . . calomniatori, fără stăpânire de sine, cruzi” (2 Tim. 3:2, 3). Însă lucrul acesta n-ar trebui să ne împiedice să cultivăm blândețe. Cuvântul lui Dumnezeu ne reamintește că „înțelepciunea de sus este . . . pașnică, rezonabilă” (Iac. 3:17). Fiind pașnici și rezonabili, dovedim că am dobândit înțelepciunea de sus. Aceasta ne va îndemna să răspundem cu blândețe când suntem insultați și ne va apropia și mai mult de Sursa înțelepciunii infinite, Iehova.