Așa s-a crezut cu ceva timp în urmă. Explicația a fost pusă în legătură cu versetul din Evrei 12:16, unde se spune că Esau ‘nu a apreciat lucrurile sacre’ și i-a dat lui Iacob „drepturile de întâi născut pe o mâncare”. Cuvintele acestea păreau să sugereze că Iacob a ajuns să facă parte din linia genealogică a lui Mesia când a câștigat „drepturile de întâi născut”. (Mat. 1:2, 16; Luca 3:23, 34)

Totuși, o analiză mai atentă a unor relatări biblice arată că nu era nevoie ca un bărbat să fie întâiul născut din familia lui pentru a fi un strămoș al lui Mesia. Iată câteva exemple:

Ruben a fost întâiul născut al lui Iacob (Israel), prin Leea. După aceea, Iosif a fost întâiul născut al Rahelei, soția preferată a lui Iacob. Când Ruben a comis un păcat grav, dreptul de întâi născut i-a fost dat lui Iosif. (Gen. 29:31-35; 30:22-25; 35:22-26; 49:22-26; 1 Cron. 5:1, 2) Totuși, nici Ruben și nici Iosif nu au făcut parte din linia genealogică  a lui Mesia. Iuda, al patrulea fiu al lui Iacob de la Leea, a continuat această linie. (Gen. 49:10)

În Luca 3:32 sunt menționați alți cinci strămoși ai lui Mesia. Se pare că toți aceștia au fost întâi născuți. Astfel, Boaz a fost tatăl lui Obed, al cărui fiu a fost Iese. (Rut 4:17, 20-22; 1 Cron. 2:10-12)

Însă David nu a fost întâiul născut al lui Iese, ci ultimul dintre cei opt fii ai acestuia. Totuși, David a făcut parte din linia genealogică a lui Mesia. (1 Sam. 16:10, 11; 17:12; Mat. 1:5, 6) În mod asemănător, nici Solomon, următorul din această linie, nu a fost întâiul născut al lui David. (2 Sam. 3:2-5)

Aceasta nu înseamnă că faptul de a fi întâi născut era lipsit de importanță. Fiul întâi născut avea o poziție privilegiată și, deseori, devenea capul casei părintești. De asemenea, el primea două părți din moștenire. (Gen. 43:33; Deut. 21:17; Ios. 17:1)

Dar dreptul de întâi născut putea fi transferat. Avraam i-a retras lui Ismael dreptul de întâi născut și i l-a dat lui Isaac. (Gen. 21:14-21; 22:2) Și, așa cum s-a arătat mai înainte, dreptul de întâi născut al lui Ruben i-a fost dat lui Iosif.

Să revenim la Evrei 12:16, unde se spune: „[Vegheați] ca nu cumva să fie vreun fornicator sau vreunul care nu apreciază lucrurile sacre, ca Esau, care și-a dat drepturile de întâi născut pe o mâncare”. Ce a vrut să spună apostolul Pavel?

El nu vorbea despre linia genealogică a lui Mesia. În versetele anterioare, Pavel le-a dat creștinilor îndemnul de ‘a face cărări drepte pentru picioarele lor’. Acest lucru îi ajuta ‘să nu piardă bunătatea nemeritată a lui Dumnezeu’, ceea ce se putea întâmpla dacă se făceau vinovați de imoralitate sexuală. (Evr. 12:12-16) Dacă ar fi cedat în fața unor dorințe greșite, s-ar fi asemănat cu Esau, care nu a apreciat lucrurile sacre și a ales lucrurile lumești.

Întrucât a trăit în perioada patriarhală, Esau ar fi avut posibilitatea să aducă uneori jertfe. (Gen. 8:20, 21; 12:7, 8; Iov 1:4, 5) Însă, având o gândire carnală, Esau a renunțat la toate aceste privilegii pentru un castron cu linte. Este posibil ca el să fi vrut să evite nenorocirea despre care se profețise că va veni peste urmașii lui Avraam. (Gen. 15:13) De asemenea, căsătorindu-se cu două femei păgâne, spre nefericirea părinților săi, Esau a demonstrat că avea preocupări lumești și că nu aprecia lucrurile sacre. (Gen. 26:34, 35) Ce contrast izbitor este între el și Iacob, care a vrut să-și ia de soție o închinătoare a adevăratului Dumnezeu! (Gen. 28:6, 7; 29:10-12, 18)

Prin urmare, ce concluzie putem trage cu privire la linia genealogică a lui Isus, Mesia? Cei ce au făcut parte din această linie nu au fost toți întâi născuți. Iudeii au acceptat lucrul acesta atunci când l-au recunoscut pe Cristos ca fiind un descendent al lui David, ultimul fiu al lui Iese. (Mat. 22:42)