1. Cum consideră unii oameni perspectiva de a trăi veșnic?

 MULȚI oameni sunt atenți la alimentația pe care o au și încearcă să facă exerciții fizice cu regularitate pentru a se menține sănătoși. Cu toate acestea, ei nu se așteaptă să trăiască veșnic. Gândindu-se la problemele care vin odată cu vârsta, ei consideră că perspectiva vieții veșnice nu este nici posibilă, nici de dorit. Totuși, Isus a prezentat ‘viața veșnică’ într-o lumină pozitivă, așa cum reiese din Ioan 3:16 și 5:24.

2. Ce a spus Isus în Ioan capitolul 6 despre viața veșnică? (Ioan 6:39, 40)

² Într-o zi, Isus a hrănit în mod miraculos mii de oameni cu pâine și pește. a Acest miracol a fost surprinzător. Însă ceea ce a spus Isus în ziua următoare a fost și mai surprinzător. Mulțimea îl urmase în Capernaum, lângă malul Mării Galileei. Cu acea ocazie, Isus a spus că oamenii puteau să fie înviați și să se bucure de viață veșnică. (Citește Ioan 6:39, 40.) Cum te influențează cuvintele sale în prezent? Gândește-te, de exemplu, la prietenii tăi sau la cei dragi care au murit. Cuvintele lui Isus arată că mulți oameni care au murit pot fi înviați și că tu și cei dragi ai tăi vă puteți bucura de viață veșnică. Totuși, ceea ce a spus Isus în continuare în Ioan capitolul 6 a fost greu de înțeles pentru mulți oameni atât din trecut, cât și din prezent. Să analizăm cuvintele sale.

3. Potrivit cu Ioan 6:51, ce a dezvăluit Isus despre sine?

 ³ Oamenii adunați în Capernaum au făcut o legătură între pâinile cu care Isus i-a hrănit cu puțin timp în urmă și mana pe care Iehova le-a dat-o strămoșilor lor. De fapt, Scripturile numesc mana „pâine din cer”. (Ps. 105:40; Ioan 6:31) Pornind de la mană, Isus le transmite în continuare o învățătură foarte importantă. Deși mana le-a fost oferită în mod miraculos de Dumnezeu, cei care au mâncat-o au murit în cele din urmă. (Ioan 6:49) În schimb, Isus spune despre sine că este „adevărata pâine din cer”, „pâinea lui Dumnezeu” și „pâinea vieții”. (Ioan 6:32, 33, 35) Isus scoate în evidență o diferență esențială între el și acea mană. El spune: „Eu sunt pâinea vie care a coborât din cer. Dacă cineva mănâncă din pâinea aceasta, va trăi pentru totdeauna”. (Citește Ioan 6:51.) Iudeii sunt nedumeriți. De ce afirmă Isus că este „pâinea” care a coborât din cer, o pâine superioară celei oferite de Dumnezeu strămoșilor lor? În continuare, Isus le dă un indiciu care îi pune pe gânduri: „Pâinea pe care o voi da eu este carnea mea”. Ce vrea Isus să spună? Răspunsul la această întrebare ne va ajuta să înțelegem cum este posibil ca atât noi, cât și cei dragi ai noștri să trăim veșnic. Să vedem la ce s-a referit Isus.

CE AU ÎNSEMNAT CUVINTELE „PÂINEA VIE” ȘI „CARNEA MEA”?

4. De ce au fost șocați unii de cuvintele lui Isus?

⁴ Când Isus a vorbit despre ‘carnea lui, pe care avea s-o ofere pentru viața lumii’, unii dintre cei care îl ascultau au fost șocați. S-au gândit ei că Isus urma să le ofere propria carne pentru a o consuma, ceea ce ar fi reprezentat o formă de canibalism? (Ioan 6:52) Isus a adăugat un detaliu care i-a uimit și mai mult: „Dacă nu mâncați carnea Fiului omului și nu beți sângele lui, nu aveți viață în voi înșivă”. (Ioan 6:53)

5. De ce putem fi siguri că Isus nu i-a îndemnat pe oameni să îi bea literalmente sângele?

⁵ În zilele lui Noe, Iehova le-a interzis oamenilor să consume sânge. (Gen. 9:3, 4) Apoi, Iehova a inclus această poruncă și în Legea mozaică. Oricine consuma sânge urma să fie „nimicit din poporul său”. (Lev. 7:27) Isus a susținut Legea. (Mat. 5:17-19) Prin urmare, este de neconceput ca el să fi îndemnat o mulțime de iudei să consume literalmente carnea sa și sângele său. Însă, prin această afirmație plină de forță, Isus dorea, de fapt, să-i învețe pe acei oameni cum puteau obține viață, „viață veșnică”. (Ioan 6:54)

6. Cum ar trebui înțeles îndemnul lui Isus de a consuma carnea și sângele lui?

⁶ Ce voia Isus să spună? Evident, Isus folosea un limbaj figurat, așa cum procedase și într-o ocazie anterioară, când i se adresase unei femei samaritene. El i-a zis: „Celui ce bea din apa pe care i-o voi da eu nu-i va mai fi sete niciodată, ci apa pe care i-o voi da va deveni în el un izvor de apă care țâșnește ca să dea viață veșnică”. (Ioan 4:7, 14) b Isus nu sugera că samariteana ar fi trăit veșnic dacă pur și simplu ar fi băut o apă propriu-zisă. În mod asemănător, Isus nu dorea să spună că acele mulțimi adunate urmau să  trăiască veșnic dacă ar fi consumat literalmente carnea și sângele lui.

OCAZII DIFERITE, SEMNIFICAȚII DIFERITE

7. Ce susțin unii cu privire la afirmația făcută de Isus în Ioan 6:53?

⁷ Conform opiniei unora, cuvintele lui Isus din Ioan 6:53 despre consumarea cărnii și a sângelui său stabilesc un model pentru Cina Domnului deoarece, în acea ocazie ulterioară, el a folosit cuvinte asemănătoare. (Mat. 26:26-28) Ei susțin că toți cei prezenți la Cina Domnului trebuie să se împărtășească din pâine și din vin. Este această interpretare corectă? Este important să facem cercetări ca să aflăm răspunsul întrucât, în fiecare an, milioane de oameni de pe întregul pământ ni se alătură pentru a sărbători acest eveniment. Vom remarca în continuare câteva diferențe dintre afirmația lui Isus din Ioan 6:53 și ce a spus el cu ocazia Cinei Domnului.

8. Care sunt unele diferențe dintre cele două ocazii? (Vezi și imaginile.)

⁸ Să remarcăm două diferențe dintre aceste ocazii. Prima: momentul și locul în care Isus a spus cuvintele menționate în Ioan 6:53-56. El i s-a adresat unei mulțimi de iudei în Galileea în 32 e.n. Acest eveniment a avut loc cu aproximativ un an înainte ca el să instituie Cina  Domnului în Ierusalim. A doua: persoanele cărora li s-a adresat. În Galileea, majoritatea ascultătorilor săi erau mai interesați să își satisfacă necesitățile fizice de moment decât pe cele spirituale. (Ioan 6:26) De fapt, când Isus le-a spus ceva ce nu au reușit să înțeleagă, ei și-au pierdut repede credința în el. Atunci, chiar și unii dintre discipolii săi au decis să nu-l mai urmeze. (Ioan 6:14, 36, 42, 60, 64, 66) Să remarcăm contrastul dintre acest eveniment și cel care a avut loc aproximativ un an mai târziu, când Isus a instituit Cina Domnului. Cu acea ocazie, Isus era cu cei 11 apostoli loiali care rămăseseră cu el, deși nu înțelegeau pe deplin tot ce le preda. Însă, spre deosebire de majoritatea galileenilor, apostolii săi fideli erau convinși că Isus era Fiul lui Dumnezeu, care coborâse din cer. (Mat. 16:16) Isus i-a lăudat prin cuvintele: „Voi sunteți cei care ați rămas alături de mine în încercările mele”. (Luca 22:28) Aceste două diferențe sunt suficiente pentru a înțelege că ceea ce a spus Isus în Ioan 6:53 nu stabilește modelul pentru Cina Domnului. Însă dovezile nu se opresc aici.

SEMNIFICAȚIA CUVINTELOR LUI ISUS PENTRU TINE

9. Cărui grup i se aplică cuvintele lui Isus rostite cu ocazia Cinei Domnului?

⁹ În timpul Cinei Domnului, Isus le-a dat apostolilor săi pâinea nedospită și le-a spus că aceasta reprezenta corpul lui. Apoi le-a dat vinul și le-a spus că reprezenta „sângele legământului”. (Mar. 14:22-25; Luca 22:20; 1 Cor. 11:24) Aceste cuvinte au o semnificație deosebită. Noul legământ nu este încheiat cu omenirea în general, ci cu ‘casa Israelului’ spiritual, cei care vor domni împreună cu Isus „în Regatul lui Dumnezeu”. (Evr. 8:6, 10; 9:15) Apostolii nu au înțeles atunci cuvintele lui Isus. Însă, la scurt timp după aceea, urmau să fie unși cu spirit sfânt și să intre în noul legământ pentru a avea un loc în cer împreună cu Isus. (Ioan 14:2, 3)

10. Ce diferență există între ceea ce a spus Isus în Galileea și cuvintele sale din timpul Cinei Domnului? (Vezi și imaginea.)

¹⁰ Să remarcăm că, în timpul Cinei Domnului, Isus s-a concentrat asupra ‘turmei mici’. Din acest grup au făcut mai întâi parte cei 11 apostoli fideli, care erau prezenți cu el în acea cameră. (Luca 12:32) Ei și alți creștini care aveau să alcătuiască acest grup trebuiau să se împărtășească din cele două embleme – din pâine și din vin. Ei sunt cei care vor primi un loc în cer, alături de Isus. Ceea ce le-a spus Isus apostolilor la Cină se deosebea de ceea ce i-a zis acelei mulțimi în Galileea. Atunci, cuvintele sale au avut o aplicabilitate mai largă, vizând un număr mai mare de oameni.

11. Ce cuvinte rostite de Isus în Galileea arată că el nu se referea la un grup limitat de oameni?

¹¹ În 32 e.n., când era în Galileea, Isus li s-a adresat, în principal, iudeilor care doreau să primească pâine de la el. Totuși, el le-a îndreptat atenția spre ceva ce avea să le aducă mult mai multe foloase decât pâinea propriu-zisă. El a menționat o măsură prin care aceștia puteau obține viață veșnică. Isus chiar a spus că cei care au murit aveau perspectiva de a fi înviați în ziua din urmă și de a trăi pentru totdeauna. El nu s-a referit la un număr mic, limitat, de persoane,  așa cum a făcut ulterior, în timpul Cinei Domnului. În Galileea, el a vorbit despre binecuvântarea vieții veșnice de care puteau beneficia toți oamenii. De aceea, a spus: „Dacă cineva mănâncă din pâinea aceasta, va trăi pentru totdeauna. . . . Pâinea pe care o voi da eu este carnea mea, pe care o voi oferi pentru viața lumii”. (Ioan 6:51)

12. Ce trebuie să facă cineva pentru a primi binecuvântarea menționată de Isus?

¹² Isus nu le-a spus iudeilor în Galileea că această binecuvântare urma să le fie acordată tuturor oamenilor care trăiseră până atunci sau care urmau să se nască. Numai cei care ‘mănâncă din pâine’, adică manifestă credință, vor avea parte de binecuvântarea promisă de Isus. Multe persoane care se declară creștine consideră că, pentru a fi salvate, e suficient ‘să creadă în [Isus]’ și să-l considere salvatorul lor. (Ioan 6:29, Cornilescu, 2002) Totuși, unele persoane din acea mulțime care inițial au crezut în Isus l-au abandonat mai târziu. De ce?

13. Care este o condiție pentru cei care doresc să fie discipoli ai lui Isus?

¹³ Majoritatea oamenilor din mulțimea pe care Isus o hrănise erau dispuși să-l urmeze cât timp el le oferea ceea ce doreau. Ei voiau să fie vindecați în mod miraculos, să primească gratuit hrană și să li se spună lucrurile pe care doreau să le audă. Însă Isus a arătat că, din partea adevăraților săi discipoli, se aștepta mai mult. El nu a venit pe pământ pentru a satisface dorințele unor oameni carnali. Ei trebuiau să răspundă invitației de ‘a  veni la el’ acceptând toate învățăturile sale și aplicându-le. (Ioan 5:40; 6:44)

14. Ce trebuie să facem pentru a beneficia de pe urma cărnii și a sângelui lui Isus?

¹⁴ Când a vorbit cu acei oameni în Galileea, Isus a subliniat cât de important era ca ei să manifeste credință. În ce anume? În puterea de a răscumpăra a cărnii și a sângelui pe care el urma să le jertfească. Această credință era esențială pentru evreii din acel timp și este esențială și pentru noi astăzi. (Ioan 6:40) Așadar, cuvintele lui Isus din Ioan 6:53 transmit ideea că, pentru a obține viață veșnică, trebuie să manifestăm credință în jertfa sa de răscumpărare. Această oportunitate îi este oferită unui număr mare de oameni. (Ef. 1:7)

15, 16. Ce lecții importante am învățat din Ioan capitolul 6?

¹⁵ Relatarea din Ioan capitolul 6 are o valoare inestimabilă atât pentru noi, cât și pentru cei dragi nouă. Ea pune în lumină sentimentele calde ale lui Isus față de oameni. În Galileea, el a vindecat bolnavi, a predat învățături despre Regatul lui Dumnezeu și s-a asigurat că oamenilor le-a fost satisfăcută nevoia esențială pentru hrană. (Luca 9:11; Ioan 6:2, 11, 12) Dar, și mai important, Isus i-a învățat că el era „pâinea vieții”. (Ioan 6:35, 48)

¹⁶ Este adevărat, cei pe care Isus i-a numit „alte oi” nu se împărtășesc și nu trebuie să se împărtășească din pâine și din vin la Comemorarea anuală a morții lui Isus. (Ioan 10:16) Cu toate acestea, ei beneficiază de pe urma cărnii și a sângelui lui Isus Cristos. Însă trebuie să manifeste credință în valoarea jertfei sale de răscumpărare. (Ioan 6:53) Pe de altă parte, cei care se împărtășesc din pâine și din vin arată că au fost aduși în noul legământ, având perspectiva de a guverna în Regatul ceresc. Prin urmare, relatarea din Ioan capitolul 6 are o semnificație profundă pentru noi, indiferent că facem parte dintre cei unși sau dintre alte oi. Ea subliniază necesitatea vitală de a manifesta credință pentru a obține viață veșnică.