1, 2. a) De unde știm că oamenii pot deveni prietenii lui Dumnezeu? b) Ce vom analiza în acest articol?

 DE CÂND ne naștem și până murim, cea mai mare necesitate a noastră este iubirea. Într-adevăr, oamenii au mare nevoie de iubire, și nu doar de iubirea romantică. Ne dorim mult prietenia și compania altora. Există însă un tip de iubire de care avem nevoie mai mult decât de oricare altul: iubirea lui Iehova. Multora le este greu să creadă că oamenii pot avea o prietenie strânsă și plină de iubire cu Dumnezeu, care este invizibil și atotputernic. Însă noi suntem convinși că acest lucru este posibil!

² Biblia arată că unii oameni imperfecți au devenit prieteni cu Dumnezeu. Merită să medităm la exemplul lor, deoarece prietenia cu Dumnezeu este cel mai important obiectiv pe care l-am putea urmări în viață. Un om care a cultivat o astfel de prietenie a fost Avraam. (Citește Iacov 2:23.) Cum a reușit el să devină prietenul lui Dumnezeu? Un factor important care a stat la baza acelei prietenii a fost credința. De fapt, Biblia îl  numește pe Avraam „tatăl tuturor celor ce au credință” (Rom. 4:11). Să vedem, așadar, cum l-a ajutat credința pe Avraam să aibă o prietenie strânsă cu Dumnezeu. În timp ce vom analiza exemplul său, ar fi bine să ne întrebăm: Cum pot să imit credința lui Avraam și să-mi consolidez prietenia cu Iehova?

3, 4. a) Care a fost probabil cea mai mare încercare a credinței lui Avraam? b) De ce a fost Avraam dispus să-l jertfească pe Isaac?

³ Să ni-l imaginăm pe Avraam, care are aproximativ 125 de ani, urcând încet pe coasta unui munte. ^[1] În urma lui merge Isaac, fiul său, care are în jur de 25 de ani. Isaac duce o legătură de lemne, iar Avraam are la el un cuțit și lucrurile necesare pentru a aprinde un foc. Aceasta este probabil cea mai grea călătorie din viața lui Avraam. Dar nu din cauza vârstei înaintate, întrucât el este încă plin de putere, ci pentru că Iehova i-a cerut să-și jertfească fiul! (Gen. 22:1-8)

⁴ Avraam se confrunta probabil cu cea mai mare încercare a credinței sale. Unii spun că a fost o dovadă de cruzime din partea lui Dumnezeu să-i ceară să-și jertfească fiul. Iar alții spun că Avraam a ascultat orbește și că nu l-a iubit pe Isaac. Ei afirmă aceste lucruri deoarece n-au credință și nici nu înțeleg ce este și cum acționează adevărata credință (1 Cor. 2:14-16). Însă Avraam n-a ascultat orbește de Dumnezeu. El a ascultat deoarece a putut să vadă. Cu ochii credinței, el a văzut, sau a înțeles, că Tatăl său ceresc, Iehova, nu le-ar cere niciodată slujitorilor săi fideli să facă ceva ce le-ar cauza un prejudiciu ireparabil. Avraam știa că, dacă asculta, Iehova avea să-i binecuvânteze pe el și pe fiul său iubit. Pe ce s-a bazat credința lui? Pe cunoștință și pe experiență.

 5. Cum este posibil să fi aflat Avraam despre Iehova și ce efect a avut această cunoștință asupra lui?

⁵ Cunoștința. Chiar dacă a crescut în Ur, un oraș caldeean plin de idolatrie, Avraam a ajuns să-l cunoască pe Iehova. Cum a fost posibil acest lucru, având în vedere că tatăl său, Terah, era un închinător la idoli? (Ios. 24:2) Biblia nu ne spune în mod clar. Însă ea arată că Avraam a făcut parte din a noua generație de urmași ai lui Sem, unul dintre fiii lui Noe și un om cu o credință remarcabilă. Când Sem a murit, Avraam avea în jur de 150 de ani. Nu știm sigur dacă el a aflat despre Iehova de la Sem. Totuși, ne putem gândi că Sem i-a vorbit familiei sale despre Iehova. Într-un fel sau altul, acele informații au ajuns la Avraam și i-au sensibilizat inima. El a ajuns să-l iubească pe Dumnezeul despre care a aflat, iar această cunoștință l-a ajutat să cultive credință.

6, 7. Cum l-au ajutat pe Avraam experiențele prin care a trecut să-și întărească credința?

⁶ Experiența. Cum a dobândit Avraam experiența de care a avut nevoie pentru a-și întări credința în Iehova? Se spune că gândurile dau naștere la sentimente, iar sentimentele, la acțiuni. Ceea ce a aflat Avraam despre Dumnezeu a produs în el un sentiment profund de venerație și de respect față de „Iehova, Dumnezeul Preaînalt, care a făcut cerul și pământul” (Gen. 14:22). Acest sentiment este numit în Biblie ‘teamă sfântă’ și este esențial pentru a putea cultiva o prietenie strânsă cu Dumnezeu (Evr. 5:7; Ps. 25:14). Teama sfântă l-a îndemnat pe Avraam la acțiune.

⁷ Dumnezeu le-a spus lui Avraam și Sarei, care erau în vârstă, să plece din Ur și să se mute într-o țară străină. Ei urmau să locuiască în corturi tot restul vieții. Prin  faptul că a ascultat, Avraam i-a dat lui Iehova ocazia să-l binecuvânteze și să-l ocrotească. De exemplu, Avraam s-a temut că Sara, care era o femeie frumoasă, avea să-i fie luată, iar el avea să fie omorât. Temerile sale erau justificate, însă Avraam n-a permis ca astfel de îngrijorări să-l facă să nu mai asculte de Iehova. Nu doar o dată, Iehova a intervenit și i-a ocrotit în mod miraculos pe Avraam și pe Sara (Gen. 12:10-20; 20:2-7, 10-12, 17, 18). Acele experiențe i-au întărit lui Avraam credința.

 8. Cum putem dobândi cunoștința și experiența de care avem nevoie pentru a ne consolida prietenia cu Iehova?

⁸ Putem cultiva o prietenie strânsă cu Iehova? Da, putem! Cunoștința și experiența de care avem nevoie se găsesc în Biblie și sunt accesibile oricui. În prezent, noi avem la dispoziție mult mai multe informații decât Avraam (Dan. 12:4; Rom. 11:33). Cuvântul lui Dumnezeu este plin de comori care ne pot spori cunoștința despre Cel „care a făcut cerul și pământul” și ne pot ajuta să cultivăm iubire și respect față de el. Iubirea și respectul ne îndeamnă să ascultăm de Dumnezeu. Iar când ascultăm de el, vedem cum ne ocrotește și ne binecuvântează și, astfel, dobândim experiență. De asemenea, slujindu-i lui Iehova din toată inima, avem un sentiment de împlinire, de pace și de bucurie (Ps. 34:8; Prov. 10:22). Pe măsură ce dobândim mai multă cunoștință și experiență, credința noastră în Iehova și prietenia noastră cu el se întăresc.

9, 10. a) De ce anume este nevoie pentru ca o prietenie să devină mai strânsă? b) Ce arată că Avraam și-a prețuit și și-a consolidat prietenia cu Iehova?

⁹ Prietenia poate fi comparată cu o comoară prețioasă. (Citește Proverbele 17:17.) Însă prietenia nu este asemenea unui obiect neînsuflețit pe care-l cumpărăm și-l lăsăm într-un loc unde se așterne praful pe el. Ea se aseamănă mai degrabă cu o plantă vie, care, pentru a înflori, are nevoie de îngrijire și de apă. Avraam a prețuit prietenia cu Iehova și s-a străduit s-o păstreze. Cum a făcut el lucrul acesta?

¹⁰ Avraam n-a considerat niciodată că teama sfântă și ascultarea de care a dat dovadă în trecut erau suficiente. De exemplu, în timp ce a călătorit prin Canaan împreună cu familia și cu slujitorii lui, Avraam a continuat să se lase îndrumat de Iehova când a luat decizii, fie importante, fie mai puțin importante. Cu un an înainte de nașterea lui Isaac, când Avraam avea 99 de ani, Iehova i-a cerut să-i circumcidă pe toți cei de sex bărbătesc din casa lui. A avut Avraam îndoieli cu privire la acea poruncă sau a încercat el să caute scuze ca să n-o îndeplinească? Nu, el a avut încredere în Dumnezeu și i-a circumcis „chiar în ziua aceea” (Gen. 17:10-14, 23).

11. De ce a fost Avraam îngrijorat în legătură cu Sodoma și Gomora și cum l-a ajutat Iehova?

 ¹¹ Întrucât Avraam a ascultat întotdeauna de Iehova, chiar și în chestiuni aparent minore, prietenia lor a devenit tot mai strânsă. Avraam a simțit că-și putea deschide inima înaintea lui Iehova, cerându-i ajutorul când a fost tulburat din cauza unor întrebări grele. De exemplu, când a aflat că Dumnezeu intenționa să distrugă orașele Sodoma și Gomora, Avraam s-a întrebat dacă oamenii drepți aveau să fie distruși împreună cu cei răi. Probabil că Avraam și-a făcut griji pentru nepotul său Lot și pentru familia acestuia, care pe atunci locuiau în Sodoma. Având încredere în Dumnezeu, „Judecătorul întregului pământ”, Avraam i-a vorbit plin de umilință despre îngrijorările sale. Iehova i-a arătat cu răbdare că este îndurător și că cercetează fiecare inimă pentru a-i salva pe cei drepți, chiar și în timp de judecată (Gen. 18:22-33).

12, 13. a) Cum l-au ajutat mai târziu pe Avraam cunoștința și experiența? b) De unde știm că Avraam a avut încredere în Iehova?

¹² Fără îndoială, cunoștința și experiența pe care le-a acumulat de-a lungul timpului l-au ajutat pe Avraam să-și păstreze prietenia strânsă cu Iehova. Mai târziu, când Iehova i-a cerut să-l jertfească pe fiul său, Avraam a meditat la calitățile Prietenului său ceresc, știind ce fel de Persoană este el. Să ne imaginăm la ce se gândea Avraam în timp ce urca încet pe acel munte din ținutul Moria. Credea el cumva că Iehova s-a schimbat brusc, devenind crud și nemilos? Pentru Avraam, lucrul acesta era de neconceput. De unde știm?

¹³ Înainte să se despartă de slujitorii care îi însoțeau, Avraam a spus: „Rămâneți aici cu măgarul; eu și băiatul vrem să ne ducem până acolo să ne închinăm, apoi ne vom întoarce la voi” (Gen. 22:5). Ce a vrut să zică Avraam? I-a mințit el pe slujitorii săi spunându-le că Isaac avea să se întoarcă, din moment ce știa că Isaac trebuia să fie jertfit? Nu. Biblia ne ajută să înțelegem într-o anumită măsură la ce se gândea Avraam. (Citește Evrei 11:19.) Avraam „a considerat că Dumnezeu putea chiar să-l scoale din morți” pe Isaac. Da, Avraam credea în înviere. El știa că Iehova le redase lui și Sarei capacitățile de reproducere la o vârstă înaintată (Evr. 11:11, 12, 18). Avraam a înțeles că, pentru Iehova, nimic nu era imposibil. Așadar, el a avut încredere că orice s-ar fi întâmplat în acea zi grea, avea să-l primească înapoi pe fiul său, astfel încât toate promisiunile lui Iehova să se împlinească. Nu este de mirare că Avraam este numit „tatăl tuturor celor ce au credință”!

14. Cu ce încercări te confrunți în serviciul lui Iehova și cum te poate ajuta exemplul lui Avraam?

¹⁴ Dar ce se poate spune despre noi? E adevărat, Dumnezeu nu ne cere astfel de lucruri în prezent. Dar ne cere să ascultăm  de el chiar și atunci când ne este greu să respectăm poruncile sale sau când nu înțelegem motivul pentru care au fost date. Există vreun lucru pe care ți-l cere Dumnezeu și care ți se pare greu de făcut? Unora le este greu să predice. Probabil că se luptă cu timiditatea și nu le este ușor să-i abordeze pe oameni pentru a le împărtăși vestea bună. Altora le este greu să fie diferiți, probabil la școală sau la locul de muncă (Ex. 23:2; 1 Tes. 2:2). Te simți uneori ca Avraam? Ai sentimentul că urci încet pe acel munte din Moria, având de înfruntat o încercare ce pare să fie peste puterile tale? Dacă da, gândește-te la Avraam și la credința lui. Acest lucru te va încuraja. Meditarea la exemplul bărbaților și al femeilor care și-au păstrat fidelitatea ne poate ajuta să-i imităm și să ne apropiem și mai mult de Iehova, Prietenul nostru (Evr. 12:1, 2).

15. De ce putem fi siguri că Avraam n-a regretat niciodată că a ascultat cu loialitate de Iehova?

¹⁵ A regretat vreodată Avraam că a ascultat cu loialitate de Iehova? Biblia spune că Avraam „a murit după o bătrânețe fericită, înaintat în vârstă și mulțumit” (Gen. 25:8). Când Avraam avea 175 de ani, puterile i-au slăbit, însă el a putut să privească mulțumit la viața pe care a trăit-o. Viața lui a gravitat în jurul prieteniei sale cu Iehova Dumnezeu. Totuși, când citim că Avraam a fost „înaintat în vârstă și mulțumit”, n-ar trebui să tragem concluzia că el era sătul de viață și că nu-și mai dorea să trăiască în viitor.

16. De ce bucurii va avea parte Avraam în Paradis?

¹⁶ Biblia spune că Avraam „aștepta orașul cu temelii adevărate, oraș al cărui constructor și făuritor este Dumnezeu” (Evr. 11:10). Avraam a fost convins că într-o bună zi avea să vadă acel oraș, Regatul lui Dumnezeu, domnind peste pământ. Și îl va vedea! Imaginează-ți cât de fericit va fi Avraam să trăiască în Paradis pe pământ și să continue să-și consolideze prietenia cu Iehova! Cât de bucuros va fi să afle că exemplul său de credință i-a ajutat pe slujitorii lui Iehova mii de ani după moartea sa! În Paradis, el va afla și că modul în care l-a primit înapoi pe Isaac ‘a simbolizat’ ceva mult mai măreț (Evr. 11:19). De asemenea, va afla că durerea pe care a simțit-o când se pregătea să-l jertfească pe Isaac a ajutat milioane de oameni fideli să-și imagineze durerea pe care a simțit-o Iehova când l-a dat pe Fiul său, Isus Cristos, ca răscumpărare (Ioan 3:16). Exemplul lui Avraam ne ajută pe toți să avem și mai multă apreciere pentru jertfa de răscumpărare, cel mai mare act de iubire din istorie!

17. Care este hotărârea ta și ce vom analiza în articolul următor?

¹⁷ Așadar, să fim hotărâți să imităm credința lui Avraam. La fel ca el, avem nevoie de cunoștință și de experiență. Pe măsură ce continuăm să învățăm despre Iehova și să ascultăm de el, vom vedea cum ne binecuvântează și ne ocrotește. (Citește Evrei 6:10-12.) Dorim ca Iehova să fie Prietenul nostru pentru eternitate! În articolul următor vom analiza alte trei exemple de oameni fideli care au devenit prieteni apropiați ai lui Dumnezeu.