1-3. În ce situații am putea vărsa lacrimi?

 CÂND ai vărsat ultima dată lacrimi? Uneori, vărsăm lacrimi de bucurie. Însă, de cele mai multe ori, plângem din cauza durerii sufletești. De exemplu, vărsăm lacrimi când pierdem o persoană dragă în moarte. Lorilei b, o soră din Statele Unite, a spus: „În unele momente, durerea cauzată de pierderea fiicei mele era atât de intensă, încât nimic nu-mi aducea mângâiere. Mă întrebam cum putea continua să bată o inimă sfâșiată de atâta durere ca a mea?”.

² Există și alte situații în care am putea plânge. Hiromi, o pionieră din Japonia, spune: „Uneori, mă descurajez din cauza indiferenței oamenilor din teritoriu. Cu lacrimi în ochi, îl rog pe Iehova să găsesc pe cineva care caută adevărul”.

³ Te regăsești în una dintre aceste situații? Mulți dintre noi pot răspunde afirmativ. (1 Pet. 5:9) Cu toții dorim ‘să-i slujim lui Iehova cu bucurie’. Totuși, uneori i-am putea sluji cu lacrimi din cauza suferinței, a descurajării sau a unei situații dificile care ne testează loialitatea față de Iehova. (Ps. 6:6; 100:2) Ce putem face când ne simțim copleșiți de astfel de sentimente?

 4. Ce vom analiza în continuare?

⁴ Exemplul lui Isus ne poate fi de mare ajutor. Uneori, și Isus a fost cuprins de emoții foarte puternice, din cauza cărora „i-au dat lacrimile”. (Ioan 11:35; Luca 19:41; 22:44; Evr. 5:7) În continuare, vom examina aceste episoade și vom învăța unele lecții practice. De asemenea, vom analiza modalități concrete de a face față situațiilor care ne pot determina să vărsăm lacrimi.

 5. Ce învățăm despre Isus din relatarea consemnată în Ioan 11:32-36?

⁵ În iarna anului 32 e.n., Lazăr, un prieten bun al lui Isus, s-a îmbolnăvit și a murit. (Ioan 11:3, 14) Isus îi iubea mult pe Lazăr și pe surorile lui, Maria și Marta. Acestea erau devastate de pierderea fratelui lor iubit. După moartea lui Lazăr, Isus s-a dus spre Betania, satul în care locuiau Maria și Marta. Când a auzit de venirea lui Isus, Marta i-a ieșit repede în întâmpinare. Să ne imaginăm emoția din glasul Martei când i-a spus: „Doamne, dacă ai fi fost aici, fratele meu n-ar fi murit”. (Ioan 11:21) Imediat după aceea, când i-a văzut pe Maria și pe ceilalți plângând, „lui Isus i-au dat lacrimile”. (Citește Ioan 11:32-36.)

 6. De ce a plâns Isus când a murit Lazăr?

⁶ De ce a plâns Isus cu acea ocazie? Cartea Perspicacitate pentru înțelegerea Scripturilor spune: „La moartea prietenului său Lazăr și la vederea durerii surorilor acestuia, «Isus a gemut în spirit» și «i-au dat lacrimile»”. c Probabil că Isus s-a gândit la durerea pe care a simțit-o prietenul său drag în timpul bolii și la sentimentele pe care le-a avut la gândul că viața i se apropia de sfârșit. Cu siguranță, Isus a plâns și pentru că a văzut cât de mult sufereau Maria și Marta din cauza morții fratelui lor. Dacă ai pierdut în moarte un membru al familiei sau un prieten apropiat, fără îndoială că ai avut și tu sentimente asemănătoare. Să analizăm trei lecții pe care le putem învăța din acest episod.

 7. Ce a dezvăluit Isus cu privire la Iehova când a plâns pentru prietenii săi?

⁷ Iehova ne înțelege sentimentele. Isus este „reprezentarea exactă” a Tatălui său. (Evr. 1:3) Prin urmare, când a plâns, Isus a reflectat sentimentele Tatălui său.  (Ioan 14:9) Dacă și ție ți-a murit o persoană la care ai ținut mult, poți fi sigur că Iehova vede prin ce treci și, mai mult decât atât, suferă profund alături de tine. El vrea să-ți vindece inima frântă. (Ps. 34:18; 147:3)

 8. De ce putem fi siguri că Isus îi va învia pe cei dragi ai noștri?

⁸ Isus dorește să-i învie pe cei dragi ai noștri. Chiar înainte de a plânge, Isus a asigurat-o pe Marta: „Fratele tău se va scula din morți”, iar Marta l-a crezut pe Isus. (Ioan 11:23-27) Fiind o slujitoare fidelă a lui Iehova, cu siguranță că Marta știa despre învierile pe care le făcuseră cu secole înainte profeții Ilie și Elisei. (1 Regi 17:17-24; 2 Regi 4:32-37) Foarte probabil, ea auzise și despre învierile făcute de Isus. (Luca 7:11-15; 8:41, 42, 49-56) Și tu poți fi convins că îi vei revedea pe cei dragi care au murit. Lacrimile pe care le-a vărsat Isus când i-a consolat pe prietenii săi îndoliați dovedesc că învierea ocupă un loc special în inima lui.

 9. Asemenea lui Isus, cum îi putem ajuta pe cei îndoliați? Dați un exemplu.

⁹ Să fim alături de cei îndoliați. Isus nu doar a plâns alături de Marta și de Maria, ci și le-a ascultat și le-a consolat. Și noi putem face la fel. Dan, un bătrân de congregație care locuiește în Australia, spune: „După pierderea soției mele, am avut mare nevoie de ajutor. Mai mulți frați și soțiile lor au fost dispuși să mă asculte la orice oră din zi și din noapte. M-au lăsat să-mi exprim sentimentele, fără să-mi dea impresia că sunt stânjeniți de lacrimile mele. De asemenea, mi-au oferit ajutor practic, de exemplu spălându-mi mașina, făcând unele cumpărături și pregătindu-mi masa când eu nu reușeam să mă ocup de toate acestea. În plus, s-au rugat deseori cu mine. Au fost, într-adevăr, prieteni și frați «născuți pentru ziua necazului»”. (Prov. 17:17)

10. Descrieți episodul din Luca 19:36-40.

¹⁰ În 9 nisan 33 e.n., Isus a sosit la Ierusalim. În timp ce se apropia de oraș, o mulțime de oameni își întindeau mantiile pe drum, înaintea lui, aclamându-l ca Rege al lor. Acesta a fost, cu siguranță, un moment plin de bucurie. (Citește Luca 19:36-40.) De aceea, foarte probabil că discipolii lui Isus n-au anticipat ceea ce urma să se întâmple. „Când s-a apropiat de Ierusalim, [Isus] a privit orașul și a plâns pentru el.” Cu lacrimi în ochi, Isus a prezis viitorul sumbru care îi aștepta pe locuitorii Ierusalimului. (Luca 19:41-44)

11. De ce a plâns Isus pentru locuitorii Ierusalimului?

¹¹ Isus a fost profund îndurerat deoarece știa că, în ciuda acelei primiri călduroase, majoritatea conaționalilor săi nu aveau să reacționeze favorabil la mesajul despre Regat. Drept urmare, Ierusalimul urma să fie distrus, iar supraviețuitorii aveau să fie duși în captivitate. (Luca 21:20-24) Din nefericire, așa cum anticipase Isus, majoritatea evreilor l-au respins. Cum reacționează la mesajul despre Regat majoritatea oamenilor din teritoriul tău? Dacă puțini reacționează pozitiv, ce poți învăța din episodul în care Isus a plâns pentru semenii săi? În continuare, vom analiza trei lecții practice.

12. Ce ne dezvăluie despre Iehova lacrimile vărsate de Isus pentru semenii săi?

¹² Lui Iehova îi pasă de oameni. Lacrimile  lui Isus ne vorbesc despre grija pe care o are Iehova față de oameni. El „nu dorește ca vreunul să fie distrus, ci dorește ca toți să ajungă la căință”. (2 Pet. 3:9) Și în prezent, ne putem arăta iubirea față de semeni străduindu-ne neîncetat să le mișcăm inima cu mesajul veștii bune. (Mat. 22:39) d

13, 14. Cum a arătat Isus compasiune față de oameni și cum putem cultiva și noi această calitate?

¹³ Isus a făcut eforturi considerabile pentru a-și îndeplini serviciul. El și-a arătat iubirea față de oameni predicând cu orice ocazie. (Luca 19:47, 48) Ce l-a motivat pe Isus? Compasiunea pe care o simțea față de ei. Uneori, erau atât de mulți oameni care voiau să-l asculte, încât el și discipolii „nu puteau nici măcar să mănânce”. (Mar. 3:20) De asemenea, când un bărbat a dorit să vorbească cu el în timpul nopții, Isus a fost dispus să se întâlnească cu el. (Ioan 3:1, 2) Majoritatea celor care l-au ascultat pe Isus nu au devenit în cele din urmă discipolii săi. Dar tuturor li s-a depus o mărturie temeinică. Și noi dorim să-i oferim fiecăruia ocazia de a auzi vestea bună. (Fap. 10:42) Pentru a reuși, trebuie să facem unele schimbări în modul în care predicăm.

¹⁴ Să fim dispuși să facem schimbările necesare. Dacă nu predicăm în intervale orare diferite, probabil că nu vom ajunge la unii dintre cei care doresc să afle vestea bună. O pionieră pe nume Matilda spune: „Eu și soțul meu încercăm să predicăm la ore diferite. Dimineața devreme, mergem în teritoriul comercial. La prânz, când mulți oameni sunt în oraș, participăm la mărturia publică. În ultima parte a zilei, predicăm din casă în casă pentru că îi găsim pe mai mulți oameni la locuințele lor”. Nu ar trebui să predicăm doar în momentele convenabile nouă, ci să facem schimbări în programul nostru pentru a predica atunci când este mai probabil să-i întâlnim pe oameni. Dacă vom acționa astfel, putem avea convingerea că Iehova ne va aprecia eforturile.

15. Potrivit cu Luca 22:39-44, ce s-a întâmplat în ultima noapte din viața lui Isus?

¹⁵ Seara târziu, în 14 nisan 33 e.n., Isus s-a dus în grădina Ghetsimani și i s-a rugat fierbinte lui Iehova. (Citește Luca 22:39-44.) În acel timp dificil, Isus „a făcut implorări . . . cu strigăte puternice și lacrimi”. (Evr. 5:7) Pentru ce s-a rugat Isus în noaptea dinaintea morții sale? Pentru a primi tăria de a-i rămâne loial lui Iehova și pentru a face voința sa. Iehova a văzut zbuciumul Fiului său și a trimis un înger ca să-l întărească.

16. Ce anume îl tulbura pe Isus în timp ce se afla în grădina Ghetsimani?

¹⁶ Fără îndoială că, în timp ce s-a rugat în grădina Ghetsimani, Isus a vărsat multe lacrimi deoarece îl tulbura gândul că va fi privit ca un blasfemator. De asemenea, simțea că pe umerii săi apăsa o grea responsabilitate: justificarea numelui Tatălui său. Dacă treci printr-o situație care îți pune la grea încercare loialitatea față de Iehova, ce poți învăța din acest episod? Să analizăm trei lecții.

17. Ce învățăm despre Iehova din modul în care a reacționat la rugăciunile fierbinți ale lui Isus?

¹⁷ Iehova ascultă implorările noastre. Iehova a dat atenție cererilor fierbinți ale lui Isus. De ce? Deoarece preocuparea principală a lui Isus a fost să-i rămână loial Tatălui său și să-i justifice numele. Dacă și noi suntem preocupați de același lucru – de a-i rămâne loiali lui Iehova și de a-i justifica numele – , el va răspunde rugăciunilor noastre pentru ajutor. (Ps. 145:18, 19)

18. În ce fel este Isus un prieten înțelegător?

¹⁸ Isus ne înțelege sentimentele. Când suntem copleșiți de îngrijorări, ne bucurăm să avem alături de noi un prieten înțelegător, îndeosebi unul care a trecut prin situații asemănătoare cu ale noastre. Acest prieten este Isus. El știe cum este să te simți slab și să ai nevoie de ajutor. De asemenea, înțelege natura umană și se va îngriji să primim „la momentul potrivit” sprijinul de care avem nevoie. (Evr.  4:15, 16) Așa cum Isus a acceptat ajutorul din partea unui înger în grădina Ghetsimani, și noi ar trebui să acceptăm ajutorul lui Iehova, pe care ni-l oferă sub diverse forme, de exemplu, printr-o publicație, un video, o cuvântare sau o vizită încurajatoare din partea unui bătrân sau a unui colaborator matur.

19. Cum putem obține tăria necesară de a face față testelor loialității? Dați un exemplu.

¹⁹ Iehova ne dă pacea sa. Cum ne întărește Iehova? Când ne rugăm, primim „pacea lui Dumnezeu, care depășește orice înțelegere”. (Filip. 4:6, 7) Pacea de la Iehova ne liniștește inima și ne ajută să gândim limpede. O soră pe nume Luz a simțit personal efectul rugăciunii. Ea spune: „De multe ori, mă simt singură. Sentimentele de singurătate mă determină uneori să cred că Iehova nu mă iubește. În aceste momente, mă rog imediat lui Iehova și îi spun ce simt. Rugăciunea mă ajută să preiau controlul asupra sentimentelor mele”. După cum arată și experiența acestei surori, Iehova ne dă pace prin intermediul rugăciunii.

20. Ce am învățat din momentele în care Isus a plâns?

²⁰ Ce lecții încurajatoare și, totodată, practice putem învăța din momentele în care Isus a plâns! Ne-am amintit că trebuie să fim alături de colaboratorii noștri îndoliați și să avem încredere că Iehova și Isus ne vor susține când pierdem o persoană dragă în moarte. Suntem și mai hotărâți să arătăm compasiune în lucrarea de predicare și de predare întrucât Iehova Dumnezeu și Isus Cristos manifestă această calitate deosebită. De asemenea, suntem bucuroși să știm că Iehova și Fiul său ne înțeleg sentimentele și slăbiciunile. Cu siguranță, ei ne vor ajuta să perseverăm. Să continuăm să aplicăm ceea ce am învățat până când Iehova își va împlini promisiunea de ‘a șterge orice lacrimă din ochii noștri’. (Rev. 21:4)