Salt la conţinut

Salt la cuprins

ARTICOLUL DE STUDIU 19

Iubirea și dreptatea, arme împotriva răutății

Iubirea și dreptatea, arme împotriva răutății

„Căci tu nu ești un Dumnezeu căruia să-i placă răutatea. Omul rău nu poate locui nicio clipă cu tine.” (PS. 5:4)

CÂNTAREA 142 Să ținem ferm la speranța noastră!

PREZENTARE *

1-3. a) Potrivit cu Psalmul 5:4-6, care sunt sentimentele lui Iehova față de răutate? b) De ce putem spune că abuzul asupra unui copil este în opoziție cu „legea lui Cristos”?

IEHOVA DUMNEZEU urăște toate formele de răutate. (Citește Psalmul 5:4-6.) Cât de mult trebuie să urască el abuzul sexual asupra unui copil, o faptă absolut dezgustătoare! Asemenea Dumnezeului lor, Martorii lui Iehova condamnă abuzul asupra copiilor și nu îl tolerează în congregația creștină. (Rom. 12:9; Evr. 12:15, 16)

2 Orice formă de abuz asupra unui copil este în opoziție flagrantă cu „legea lui Cristos”! (Gal. 6:2) După cum am învățat în articolul precedent, legea lui Cristos, adică tot ceea ce Isus ne-a învățat prin cuvânt și faptă, este fundamentată pe iubire și promovează dreptatea. Întrucât se lasă conduși de această lege, adevărații creștini își tratează copiii în așa fel încât aceștia să se simtă iubiți și în siguranță. Însă abuzul asupra unui copil este un act egoist și nedrept care îi răpește convingerea că este iubit și ocrotit.

3 Din nefericire, abuzul sexual asupra copiilor a căpătat proporții epidemice la nivel mondial, iar adevărații creștini nu sunt scutiți de acest flagel. De ce? Deoarece „oamenii nelegiuiți și impostorii” sunt la tot pasul, iar unii încearcă să se infiltreze în congregație. (2 Tim. 3:13) De asemenea, unii care pretind că fac parte din congregație cedează unor dorințe carnale denaturate și abuzează sexual copii. În continuare, vom analiza motivele pentru care abuzul asupra copiilor este un păcat foarte grav. Apoi, vom examina cum gestionează bătrânii cazurile în care s-a comis un păcat grav, precum abuzul asupra unui copil, dar și modul în care părinții își pot ocroti copiii. *

UN PĂCAT GRAV

4, 5. De ce este abuzul asupra unui copil un păcat împotriva acestuia?

4 Abuzul asupra copiilor are consecințe de lungă durată. Sunt afectate atât victimele, cât și persoanele care le iubesc, precum membrii familiei și frații de credință. Abuzul asupra unui copil este un păcat grav.

5 Un păcat împotriva victimei. * A-i răni pe alții și a-i face să sufere este un păcat. După cum vom vedea în articolul următor, cel care abuzează sexual un copil îl traumatizează pe mai multe planuri. El trădează încrederea copilului și îi răpește sentimentul de siguranță. Prin urmare, copiii trebuie protejați de aceste acte meschine, iar cei care au fost deja abuzați au nevoie de mângâiere și de ajutor. (1 Tes. 5:14)

6, 7. De ce este abuzul asupra unui copil un păcat împotriva congregației, dar și a autorităților laice?

6 Un păcat împotriva congregației. Când cineva care pretinde că face parte din congregație abuzează sexual un copil, el pătează bunul renume al congregației. Aceasta este o nedreptate față de milioanele de creștini loiali care ‘luptă din greu pentru credință’! (Mat. 5:16; 1 Pet. 2:12; Iuda 3) Noi nu tolerăm în mijlocul nostru persoane care comit fapte rele fără să se căiască și care pătează reputația congregației.

7 Un păcat împotriva autorităților laice. Creștinii trebuie ‘să fie supuși autorităților superioare’. (Rom. 13:1) Ne dovedim supunerea când respectăm legile din zona în care locuim. Când cineva din congregație se face vinovat de încălcarea unei legi penale, precum comiterea unui abuz asupra unui copil, el păcătuiește împotriva autorităților laice. (Compară cu Faptele 25:8.) Bătrânii nu sunt autorizați să aplice sancțiuni pentru încălcarea legilor statului. Însă ei nici nu acoperă fapta persoanei care a abuzat un copil și care trebuie să suporte consecințele legale ale acțiunilor sale. (Rom. 13:4) Cel care a păcătuit va culege roadele propriilor fapte. (Gal. 6:7)

8. Cum privește Iehova păcatele împotriva altor oameni?

8 Mai presus de toate, un păcat împotriva lui Dumnezeu. (Ps. 51:4) Când un om păcătuiește împotriva altui om păcătuiește și împotriva lui Iehova. Să examinăm o situație prezentată în Legea mozaică. Legea spunea că cineva care fura de la semenul său ori îl înșela ‘îi era infidel lui Iehova’. (Lev. 6:2-4) Cineva din congregație care abuzează sexual un copil, răpindu-i sentimentul de siguranță, îi este, indiscutabil, infidel lui Dumnezeu. Cel care procedează astfel aduce o mare dezonoare asupra numelui lui Iehova. Așadar, abuzul este un act reprobabil și un păcat grav împotriva lui Dumnezeu.

9. Ce informații biblice ne-a oferit organizația lui Iehova de-a lungul anilor și de ce?

9 De-a lungul anilor, organizația lui Iehova a oferit multe sfaturi biblice privitoare la abuzul asupra copiilor. De exemplu, unele articole din Turnul de veghe și Treziți-vă! au arătat cum pot suporta victimele abuzului sexual traumele emoționale, cum pot fi ele ajutate și încurajate, precum și ce pot face părinții pentru a-și ocroti copiii. Bătrânii au primit instrucțiuni biblice detaliate privitoare la gestionarea cazurilor de abuz asupra copiilor. Organizația actualizează periodic aceste instrucțiuni. De ce? Pentru a se asigura că felul în care sunt tratate aceste cazuri este în armonie cu legea lui Cristos.

TRATAREA CAZURILOR ÎN CARE CINEVA A PĂCĂTUIT GRAV

10-12. a) Când tratează cazurile în care cineva a păcătuit grav, ce nu vor uita bătrânii și de ce lucruri trebuie să țină cont? b) În armonie cu Iacov 5:14, 15, ce încearcă bătrânii să facă?

10 Când tratează cazurile în care s-a comis un păcat grav, bătrânii nu trebuie să uite că legea lui Cristos le cere să manifeste iubire față de turmă și să facă ce este drept și corect în ochii lui Dumnezeu. De aceea, când află că cineva a păcătuit grav, bătrânii trebuie să țină cont de câteva lucruri. Ei doresc să onoreze numele divin și să îi apere reputația. (Lev. 22:31, 32; Mat. 6:9) Bătrânii sunt profund preocupați și de starea spirituală a fraților și a surorilor din congregație și doresc să îi ajute pe cei care au avut de suferit din cauza unui păcat comis împotriva lor.

11 Când cel care a păcătuit face parte din congregație, bătrânii fac tot posibilul să-l ajute. (Citește Iacov 5:14, 15.) Un creștin care cedează dorințelor greșite și păcătuiește grav este bolnav din punct de vedere spiritual. El nu mai are o relație bună cu Iehova. * În plan spiritual, bătrânii sunt asemenea unor medici. Ei se străduiesc ‘să îl vindece pe cel bolnav [în acest caz, pe cel care a păcătuit]’. Sfaturile pe care le dau din Biblie pot ajuta acea persoană să-și restabilească relația cu Dumnezeu. Însă acest lucru este posibil doar dacă cel care a păcătuit se căiește sincer. (Fap. 3:19; 2 Cor. 2:5-10)

12 Evident, bătrânii au o grea responsabilitate. Ei sunt profund preocupați de turma lui Dumnezeu, care le-a fost dată în grijă. (1 Pet. 5:1-3) Ei vor ca frații și surorile lor să se simtă în siguranță în congregație. De aceea, acționează cu promptitudine când află despre un păcat grav, inclusiv despre un abuz asupra unui copil. Să analizăm în continuare întrebările de la începutul  paragrafelor 13 15 și  17.

13, 14. Se conformează bătrânii legilor statului privitoare la raportarea acuzațiilor de abuz asupra copiilor? Explicați.

 13 Se supun bătrânii legilor statului privitoare la denunțarea acuzațiilor de abuz asupra copiilor? Da. În țările unde există astfel de legi, bătrânii se străduiesc să le respecte și raportează acuzațiile de abuz. (Rom. 13:1) Legislația din acest domeniu nu contravine legii lui Dumnezeu. (Fap. 5:28, 29) Așadar, când află despre o acuzație de abuz, bătrânii trebuie să contacteze imediat Filiala pentru a vedea cum se pot conforma acestor legi.

14 Bătrânii le vor spune victimelor, părinților acestora și altor persoane care cunosc situația că au dreptul să raporteze o acuzație de abuz autorităților laice. Dar dacă, prin denunțarea unei persoane din congregație, chestiunea devine cunoscută în comunitate? Ar trebui creștinul care raportează un astfel de caz să considere că dezonorează numele lui Dumnezeu? Nu. Cel care dezonorează numele divin este cel care a comis abuzul.

15, 16. a) Potrivit cu 1 Timotei 5:19, de ce este nevoie de cel puțin doi martori pentru ca bătrânii să poată forma un comitet judiciar? b) Cum procedează bătrânii când află că cineva din congregație este acuzat de abuz asupra unui copil?

 15 În congregație, de ce este nevoie de cel puțin doi martori înainte să fie făcute demersuri de natură judiciară? Deoarece standardul înalt de dreptate prezentat în Biblie presupune acest lucru. În lipsa unei mărturisiri a păcatului, este nevoie de două persoane care au fost martore la faptă pentru ca bătrânii să poată lua măsuri de natură judiciară. (Deut. 19:15; Mat. 18:16) (Citește 1 Timotei 5:19.) Înseamnă că este nevoie de doi martori și pentru ca fapta să fie adusă la cunoștința autorităților? Nu. Această cerință nu se aplică la raportarea către autorități a acuzațiilor legate de infracțiuni.

16 Când află că cineva din congregație este acuzat de abuz asupra unui copil, bătrânii fac tot posibilul să se conformeze legilor laice privitoare la denunțarea cazului. Apoi, ei investighează cazul potrivit principiilor biblice. Dacă persoana neagă acuzația, bătrânii ascultă declarațiile martorilor. Dacă cel puțin două persoane – cel care a adus la cunoștință fapta și o altă persoană care a fost martoră la cele întâmplate sau la alte cazuri în care persoana a abuzat copii – pot confirma acuzația, va fi format un comitet judiciar. * Absența celui de-al doilea martor nu demonstrează că cel care a făcut acuzația nu are dreptate. Chiar dacă acuzația nu poate fi confirmată de doi martori, bătrânii sunt acum informați că este posibil să se fi comis un păcat grav care i-a rănit profund pe alții. Bătrânii le vor acorda în permanență sprijin celor care au avut, probabil, de suferit. Mai mult, ei vor rămâne vigilenți pentru a proteja congregația de pericolele la care ar putea fi expusă din partea celui acuzat de abuz. (Fap. 20:28)

17, 18. Explicați rolul unui comitet judiciar.

 17 Care este rolul comitetului judiciar? Termenul „judiciar” nu arată că bătrânii judecă, sau stabilesc, dacă cel care a fost acuzat trebuie pedepsit de autorități. Competențele bătrânilor nu includ pedepsirea celor care comit delicte. Ei lasă aceste chestiuni în seama autorităților laice. (Rom. 13:2-4; Tit 3:1) Bătrânii judecă, sau stabilesc, doar dacă o persoană va fi în continuare un membru al congregației.

18 Când bătrânii slujesc într-un comitet judiciar, rolul lor este de natură spirituală, religioasă. Ei se lasă îndrumați de Biblie pentru a stabili dacă cel care a păcătuit manifestă căință. Dacă nu se căiește, el urmează să fie exclus, iar bătrânii vor anunța congregația cu privire la această măsură. (1 Cor. 5:11-13) Dacă s-a căit, el poate rămâne în congregație. Însă bătrânii îl vor informa că este posibil să nu primească niciodată un privilegiu în congregație sau să slujească într-o poziție de răspundere. Întrucât sunt preocupați de bunăstarea copiilor, bătrânii îi pot avertiza în particular pe părinții din congregație care au copii minori să îi supravegheze când sunt în prezența persoanei respective. Când iau aceste măsuri, bătrânii vor fi atenți să nu dezvăluie identitatea celor care au suferit de pe urma abuzului.

PĂRINȚI, CUM VĂ PUTEȚI OCROTI COPIII

Părinții își protejează copiii de abuzuri discutând cu ei despre sexualitate. Pentru a face acest lucru, părinții folosesc materialele puse la dispoziție de organizația lui Dumnezeu. (Vezi paragrafele 19-22)

19-22. Ce pot face părinții pentru a-și ocroti copiii? (Vezi imaginea de pe copertă.)

19 Cine are responsabilitatea de a-i proteja pe copii de pericole? Părinții. * Copiii sunt un dar divin, „o moștenire de la Iehova”. (Ps. 127:3) Este responsabilitatea voastră să aveți grijă de acest dar. Cum vă puteți proteja copiii de abuzuri?

20 În primul rând, informați-vă despre tipul de persoane care abuzează copii, dar și despre tacticile pe care le folosesc pentru a-i înșela. Fiți atenți la pericole. (Prov. 22:3; 24:3) Nu uitați că, în cele mai multe cazuri, cel care a abuzat un copil a fost o persoană pe care copilul o cunoștea și în care avea încredere.

21 În al doilea rând, păstrați o bună comunicare cu copiii voștri. (Deut. 6:6, 7) Aceasta presupune să-i ascultați cu atenție. (Iac. 1:19) Nu uitați că, deseori, copiii se rețin să spună că au fost abuzați. Ei se pot teme că nu vor fi crezuți ori au fost amenințați de cel care i-a abuzat. Dacă simțiți că ceva nu este în regulă, încercați să aflați motivul punându-le cu blândețe întrebări și ascultându-i cu răbdare.

22 În al treilea rând, instruiți-vă copiii, oferindu-le informații despre sexualitate potrivit vârstei lor. Învățați-i ce să spună și ce să facă dacă cineva încearcă să îi atingă în mod nepotrivit. Folosiți informațiile despre acest subiect puse la dispoziție de organizația lui Dumnezeu. (Vezi chenarul „ Părinți, informați-vă, apoi instruiți-vă copiii!”.)

23. Cum considerăm abuzul sexual asupra copiilor și la ce întrebare se va răspunde în următorul articol?

23 Noi, Martorii lui Iehova, considerăm abuzul asupra copiilor un păcat grav, un act reprobabil. Întrucât ne lăsăm conduși de legea lui Cristos, congregațiile noastre nu acoperă faptele celor care comit astfel de abuzuri pentru a-i scuti de consecințe. Însă ce putem face pentru a-i ajuta pe cei care suferă de pe urma abuzurilor? Următorul articol va analiza acest subiect.

CÂNTAREA 103 Păstorii – oameni ca daruri

^ par. 5 În acest articol vom analiza cum putem ocroti copiii de abuzuri sexuale. Vom vedea care sunt modalitățile prin care bătrânii protejează congregația și ce pot face părinții pentru a-și ocroti copiii.

^ par. 3 NOTĂ EXPLICATIVĂ: Abuzul sexual asupra unui copil este actul prin care un adult se folosește de un copil pentru a-și satisface dorințele sexuale. Poate include raportul sexual cu un copil, sexul oral sau anal, mângâierea organelor genitale, a sânilor sau a feselor unui copil, precum și alte asemenea fapte denaturate. Majoritatea victimelor sunt fete, însă printre copiii abuzați se numără și mulți băieți. Deși, în general, cei care abuzează copii sunt bărbați, există și femei care comit astfel de acte.

^ par. 5 NOTĂ EXPLICATIVĂ: În acest articol și în următorul, termenul „victimă” se referă la cineva care a fost abuzat sexual în copilărie. Folosim acest termen pentru a sublinia că minorul care a fost rănit și de care s-a profitat nu are nicio vină.

^ par. 11 Faptul că un creștin este bolnav spiritualicește nu scuză un păcat grav. Cel care a păcătuit este pe deplin responsabil pentru alegerile și acțiunile sale greșite și va trebui să răspundă înaintea lui Iehova. (Rom. 14:12)

^ par. 16 Unui copil nu trebuie să i se ceară niciodată să fie de față la discuțiile cu cel care se presupune că l-a abuzat. Un părinte sau un prieten matur în care copilul are încredere îi poate informa pe bătrâni de acuzație, fără a-l expune pe copil unor suferințe emoționale suplimentare.

^ par. 19 Sfaturile date părinților li se aplică și tutorilor sau altora care au în grijă un minor.