CU TOȚII dorim să avem reputația de persoane bune. Însă este tot mai greu să fii bun în ziua de azi deoarece mulți oameni sunt „neiubitori de bine”. (2 Tim. 3:3) În accepțiunea lor, „binele este rău” și „răul este bine”. (Is. 5:20) În plus, toți suntem imperfecți și influențați, probabil, de unele experiențe din trecut. Uneori e posibil să ne simțim ca Anne, care, deși îi slujește lui Iehova de zeci de ani, spune: „Mi-e greu să cred că pot fi o persoană bună”.

Din fericire, cu toții putem cultiva bunătatea! Această calitate face parte din rodul spiritului, iar spiritul lui Dumnezeu este mai puternic decât orice obstacol intern sau extern pe care l-am putea întâmpina. În continuare, vom vedea ce este bunătatea și cum putem cultiva această calitate într-o măsură mai mare.

Simplu spus, bunătatea este însușirea de a fi bun. Bunătatea presupune desăvârșire morală, virtute și lipsă a răutății. Bunătatea se recunoaște după efectul pozitiv pe care îl are asupra celor din jur. O persoană bună caută mereu metode de a-i ajuta pe alții și de a face fapte bune.

Probabil că am văzut oameni care fac multe fapte bune pentru prieteni sau pentru membrii familiei lor. Însă bunătatea nu se rezumă la atât. E adevărat că nu putem manifesta această calitate în mod perfect. Biblia spune că „nu există om drept pe pământ care să facă numai binele și să nu păcătuiască”. (Ecl. 7:20) Apostolul Pavel a recunoscut cu sinceritate: „Știu că în mine, adică în carnea mea, nu locuiește nimic bun”. (Rom. 7:18) Așadar, este clar că, pentru a cultiva această calitate, trebuie să învățăm de la Iehova, Sursa bunătății.

Iehova Dumnezeu este etalonul binelui. Biblia spune: „Tu ești bun și faci bine. Învață-mă dispozițiile tale!”. (Ps. 119:68) Să analizăm două idei referitoare la bunătatea lui Iehova, menționate în acest verset.

Iehova este bun. Bunătatea este o trăsătură fundamentală a lui Iehova. Să ne amintim ce s-a întâmplat când Iehova i-a spus lui Moise: „Voi face să treacă pe dinaintea feței tale toată bunătatea mea”. În timp ce gloria lui Iehova, implicit bunătatea sa, trecea prin fața lui Moise, el a auzit cuvintele: „Iehova, Iehova, un Dumnezeu îndurător și binevoitor, încet la mânie și bogat în bunătate iubitoare și adevăr, care păstrează bunătatea iubitoare pentru mii, care iartă nelegiuirea, fărădelegile și păcatul, dar care nicidecum nu va acorda scutire de pedeapsă”. (Ex. 33:19; 34:6, 7) Înțelegem de aici că întreaga ființă a lui Iehova este caracterizată de bunătate. Deși, pe pământ, Isus ne-a lăsat un model de bunătate desăvârșit, el a spus: „Nimeni nu este bun, în afară de unul singur: Dumnezeu”. (Luca 18:19)

Lucrările lui Iehova sunt bune. Tot ceea ce face Dumnezeu vădește bunătate. „Iehova  este bun cu toți și îndurările sale sunt peste toate lucrările sale.” (Ps. 145:9) Întrucât este bun și imparțial, el le dă tuturor oamenilor viață și tot ceea ce au nevoie pentru a rămâne în viață. (Fap. 14:17) El se remarcă prin bunătate și atunci când ne acordă iertare. Psalmistul a scris: „Tu, o, Iehova, ești bun și gata să ierți”. (Ps. 86:5) Putem fi siguri că „Iehova nu le va refuza nimic bun celor ce umblă ireproșabil”. (Ps. 84:11)

Întrucât suntem creați după chipul și asemănarea lui Dumnezeu, avem capacitatea de a fi buni și de a face lucruri bune. (Gen. 1:27) Totuși, acest lucru nu se întâmplă în mod automat. Iehova ne spune că trebuie ‘să învățăm să facem binele’. (Is. 1:17) În continuare vom analiza trei modalități prin care putem cultiva bunătatea.

În primul rând, trebuie să ne rugăm pentru spirit sfânt, cu ajutorul căruia putem cultiva adevărata bunătate. (Gal. 5:22) Spiritul lui Dumnezeu ne ajută să iubim binele și să respingem răul. (Rom. 12:9) De fapt, Biblia arată că Iehova ne poate ‘întări în orice faptă și cuvânt bun!’. (2 Tes. 2:16, 17)

În al doilea rând, trebuie să citim Cuvântul inspirat al lui Dumnezeu. Dacă facem acest lucru, Iehova ne va instrui în „toată calea binelui” și ne va ‘pregăti pentru orice lucrare bună’. (Prov. 2:9; 2 Tim. 3:17) Când citim din Biblie și medităm la cele citite, ne umplem inima cu lucruri prețioase. Astfel, la momentul potrivit, vom scoate lucruri bune din tezaurul inimii noastre. (Luca 6:45; Ef. 5:9)

În al treilea rând, trebuie ‘să imităm binele’. (3 Ioan 11) În Biblie găsim multe modele demne de urmat. Bineînțeles, cele mai bune modele sunt Iehova și Isus. Însă și alte persoane s-au remarcat prin bunătate. Două dintre acestea sunt Tabita și Barnaba. (Fap. 9:36; 11:22-24) Cu toții putem trage foloase dacă le analizăm exemplul și medităm la felul în care i-au ajutat pe alții. Să ne gândim ce putem face pentru membrii familiei sau pentru cei din congregația noastră. De asemenea, să medităm la foloasele pe care le-au avut Tabita și Barnaba fiindcă și-au făcut reputația de persoane bune. Și noi vom avea parte de foloase asemănătoare.

Și în prezent există persoane bune. De pildă, bătrânii de congregație conștiincioși sunt ‘iubitori de bine’. De asemenea, să nu le  uităm pe surorile fidele care, prin cuvinte și prin fapte, ‘îi învață pe alții ce este bine’. (Tit 1:8; 2:3) O soră pe nume Roslyn povestește: „Prietena mea face tot posibilul să-i ajute și să-i încurajeze pe cei din congregație. Ea se gândește la situația fiecăruia și, adesea, le oferă mici cadouri sau îi ajută în alte moduri practice. Consider că e o persoană cu adevărat bună”.

Iehova își îndeamnă slujitorii ‘să caute binele’. (Am. 5:14) Dacă vom asculta, vom fi hotărâți să facem binele, nu doar să iubim normele divine.

Bunătatea nu constă în gesturi impresionante sau în cadouri foarte costisitoare. Să ilustrăm: Poate un pictor să facă un portret doar din două tușe de pensulă? În loc să traseze două linii groase, probabil că va trasa mai multe linii fine. În mod asemănător, bunătatea noastră reiese din numeroasele lucruri mărunte pe care le facem în folosul altora.

Biblia ne îndeamnă ‘să fim pregătiți’ sau „gata” să manifestăm bunătate. (2 Tim. 2:21; Tit 3:1) Dacă suntem atenți la necesitățile celor din jur, vom găsi metode ‘de a le plăcea altora în ceea ce este bine pentru zidirea lor’. (Rom. 15:2) Acest lucru ar putea presupune să dăruim din ceea ce avem. (Prov. 3:27) Putem invita un frate sau o soră la o gustare sau pentru a petrece momente încurajatoare împreună. Dacă știm că cineva este bolnav, îi putem scrie un mesaj sau o scrisoare, îl putem vizita sau suna. Există o mulțime de ocazii de a spune ‘cuvinte bune pentru zidire, după cum este nevoie, ca să le dăm celor care le aud ce este folositor’. (Ef. 4:29)

La fel ca Iehova, noi căutăm să le facem bine tuturor. De aceea, suntem imparțiali. De exemplu, predicăm vestea bună despre Regat la toți oamenii. Așa cum ne-a poruncit Isus, ne străduim să manifestăm bunătate chiar și față de cei care ne urăsc. (Luca 6:27) Dacă suntem amabili și le facem bine altora nu putem da greș, deoarece „împotriva acestor lucruri nu există lege”. (Gal. 5:22, 23) Manifestând bunătate chiar și atunci când întâmpinăm opoziție sau încercări, îi putem ajuta pe cei sinceri să vină la adevăr și să-l glorifice pe Dumnezeu. (1 Pet. 3:16, 17)

‘Omul bun se va sătura cu răsplățile faptelor lui.’ (Prov. 14:14) Care sunt unele dintre aceste răsplăți? Când suntem buni cu alții, probabil că și ei vor fi buni cu noi. (Prov. 14:22) Însă chiar dacă nu vor da dovadă de bunătate, noi trebuie să continuăm să o manifestăm, având speranța că, într-o zi, ei își vor schimba atitudinea. (Rom. 12:20)

Multe persoane recunosc că au avut parte de foloase când s-au îndepărtat de rău și au început să facă binele. O soră pe nume Nancy spune: „În tinerețe eram rebelă, imorală și lipsită de respect. Totuși, când am aflat care sunt normele lui Dumnezeu și am început să le aplic, am fost mult mai fericită. Acum am demnitate și respect de sine”.

Gândul că îl bucurăm pe Iehova este cel mai puternic factor motivațional pentru a cultiva bunătatea. Chiar dacă mulți oameni nu remarcă faptele noastre de bunătate, putem fi convinși că Iehova le vede. El ne cunoaște fiecare gând bun și faptă bună și ne răsplătește. (Ef. 6:7, 8) Cum anume? „Cel bun capătă aprobarea lui Iehova.” (Prov. 12:2) Iehova promite că va revărsa „glorie, onoare și pace peste oricine face binele”. (Rom. 2:10) Așadar, să fim hotărâți să cultivăm bunătatea!