Salt la conţinut

Salt la cuprins

„Cuvântul Dumnezeului nostru va dăinui veșnic”

„Cuvântul Dumnezeului nostru va dăinui veșnic”

„Iarba verde se usucă, floarea se ofilește, dar cuvântul Dumnezeului nostru va dăinui veșnic.” (IS. 40:8)

CÂNTĂRILE: 116, 115

1, 2. a) Cum ar fi viața noastră fără Biblie? b) Ce anume ne ajută să tragem cât mai multe foloase din citirea Bibliei?

CUM credeți că ar fi viața noastră fără Biblie? Nu am avea un ghid demn de încredere, care să ne îndrume în viața de fiecare zi. Nu am cunoaște adevărul despre Dumnezeu, despre viață și despre viitor. În plus, nu am ști absolut nimic despre ceea ce a făcut Iehova în trecut pentru familia umană.

2 Din fericire, Iehova ne-a lăsat Cuvântul său, Biblia. El ne dă asigurarea că mesajul Bibliei va dăinui veșnic. Deși cuvintele din Isaia 40:8, citate de apostolul Petru, se referă la mesajul lui Dumnezeu pentru omenire, ele se pot aplica prin extensie la întreaga Biblie. (Citește 1 Petru 1:24, 25.) Pentru a trage cât mai multe foloase din citirea Bibliei, este important s-o citim într-o limbă pe care o înțelegem bine. Iubitorii Cuvântului lui Dumnezeu au împărtășit mereu acest punct de vedere. Deși împrejurările n-au fost întotdeauna favorabile, de-a lungul secolelor au existat oameni curajoși care au tradus Biblia și au pus-o la dispoziția altora. Ei au acționat în armonie cu voința lui Dumnezeu, care dorește ca „orice fel de oameni să fie salvați și să ajungă la cunoștința exactă a adevărului”. (1 Tim. 2:3, 4)

3. Ce vom analiza în acest articol? (Vezi imaginea de la începutul articolului.)

3 În acest articol vom vedea cum a dăinuit Cuvântul lui Dumnezeu în pofida: 1) evoluției limbilor, 2) schimbării limbii de circulație (lingua franca) determinate de o anumită conjunctură politică și 3) eforturilor menite să împiedice traducerea lui. Această analiză ne va ajuta să ne adâncim aprecierea pentru Biblie și pentru Autorul ei, care ne-a pus la dispoziție Cuvântul său. (Mica 4:2; Rom. 15:4)

EVOLUȚIA LIMBILOR

4. a) Ce se întâmplă cu limbile odată cu trecerea timpului? b) De unde știm că Dumnezeul nostru nu favorizează un anumit grup lingvistic și ce sentimente trezește în noi acest lucru?

4 Odată cu trecerea timpului, în orice limbă apar schimbări. Unele cuvinte și expresii își schimbă complet sensul. Poate că vă vin în minte astfel de schimbări care au avut loc în limba voastră. La fel au stat lucrurile și cu ebraica și greaca, limbi în care a fost scrisă cea mai mare parte a Bibliei. Ebraica și greaca vorbite în prezent sunt foarte diferite de ebraica și greaca veche. De aceea, cei ce doresc să înțeleagă Biblia, chiar și vorbitorii de ebraică și greacă modernă, trebuie să citească o traducere a ei. Unii cred că, dacă vor învăța ebraica și greaca veche, vor înțelege mai bine Biblia. Totuși, s-ar putea ca lucrul acesta să nu-i ajute foarte mult. * Din fericire, în prezent, Biblia este tradusă integral sau parțial în aproximativ 3 000 de limbi. Cu siguranță, Iehova vrea ca oameni din „orice națiune, trib, limbă și popor” să beneficieze de Cuvântul său. (Citește Revelația 14:6.) Cunoașterea acestui lucru ne apropie și mai mult de Dumnezeul nostru iubitor și imparțial. (Fap. 10:34)

5. Prin ce s-a remarcat King James Version?

5 Și limbile moderne în care a fost tradusă Biblia au suferit schimbări odată cu trecerea timpului. Traduceri ale Bibliei al căror limbaj a fost accesibil la început au devenit, cu timpul, greu de înțeles. Un exemplu în acest sens este King James Version, o traducere în limba engleză din 1611. Aceasta a fost una dintre cele mai răspândite Biblii în engleză și a avut o influență semnificativă asupra limbii engleze. * Totuși, King James Version nu acordă o importanță prea mare numelui lui Dumnezeu. Numele „Iehova” apare doar în câteva versete, iar în alte locuri din Scripturile ebraice, unde, în original, apare numele divin, este folosit cuvântul „DOMNUL”, scris cu majuscule. Edițiile ulterioare folosesc cuvântul „DOMNUL” și în câteva versete din Scripturile grecești creștine. Aceasta este o recunoaștere a faptului că numele divin apărea în original și în Scripturile grecești creștine, numite de unii Noul Testament.

6. De ce suntem recunoscători pentru Traducerea lumii noi?

6 Cu toate acestea, de-a lungul secolelor, limbajul folosit în King James Version a devenit arhaic. Același lucru s-a întâmplat și cu traducerile mai vechi ale Bibliei în alte limbi. Prin urmare, suntem foarte recunoscători că avem Sfintele Scripturi – Traducerea lumii noi într-un limbaj actual! În prezent, această traducere este disponibilă integral sau parțial în peste 150 de limbi, ceea ce înseamnă că majoritatea oamenilor de pe glob o pot citi în limba maternă. Datorită limbajului ei clar și accesibil, mesajul Bibliei ajunge la inima cititorilor. (Ps. 119:97) O caracteristică importantă a Traducerii lumii noi este faptul că ea folosește numele divin în locurile în care acesta apare în scrierile originale.

SCHIMBAREA LIMBII DE CIRCULAȚIE

7, 8. a) De ce mulți evrei din secolul al III-lea î.e.n. nu mai înțelegeau Scripturile ebraice? b) Ce este Septuaginta?

7 Uneori, schimbările apărute pe scena politică au impus folosirea unei anumite limbi de circulație. Cum a avut grijă Dumnezeu ca oamenii să înțeleagă în continuare mesajul din Cuvântul său? Un exemplu din trecut ne ajută să răspundem la această întrebare. Primele 39 de cărți ale Bibliei au fost scrise de israeliți, sau iudei. Ei au fost primii cărora „le-au fost încredințate cuvintele sacre ale lui Dumnezeu”. (Rom. 3:1, 2) Totuși, în secolul al III-lea î.e.n., mulți evrei nu mai înțelegeau ebraica. În acea perioadă, Alexandru cel Mare a extins granițele Imperiului Grec cucerind multe teritorii. (Dan. 8:5-7, 20, 21) Drept urmare, greaca a devenit limba vorbită de majoritatea supușilor săi, inclusiv de evreii răspândiți pe o suprafață foarte mare a imperiului. Întrucât tot mai mulți evrei vorbeau greaca, acestora le era din ce în ce mai greu să înțeleagă Scripturile ebraice. Cum a fost rezolvată această problemă?

8 Pe la mijlocul secolului al III-lea î.e.n. au fost traduse din ebraică în greacă primele cinci cărți biblice, iar în secolul al II-lea î.e.n. a fost finalizată traducerea celorlalte cărți ale Scripturilor ebraice. Întreaga colecție de cărți biblice a primit numele Septuaginta, aceasta fiind prima traducere integrală cunoscută a Scripturilor ebraice.

9. a) Cum i-au ajutat Septuaginta și alte traduceri timpurii pe cititorii Cuvântului lui Dumnezeu? b) Care este pasajul tău preferat din Scripturile ebraice?

9 Septuaginta a făcut posibil ca Scripturile ebraice să fie înțelese de evreii a căror limbă maternă devenise greaca, precum și de alții. Mai mult ca sigur, ei au fost foarte încântați să citească Cuvântul lui Dumnezeu într-o limbă pe care o înțelegeau foarte bine! Cu timpul, unele porțiuni ale Bibliei au fost traduse și în alte limbi de circulație, cum ar fi siriaca, gotica și latina. Fără îndoială că, studiind Scrierile Sfinte într-o limbă pe care o înțelegeau foarte bine, mulți au ajuns să le îndrăgească și chiar să aibă versete preferate, la fel ca noi. (Citește Psalmul 119:162-165.) Într-adevăr, Cuvântul lui Dumnezeu a dăinuit în pofida faptului că limba de circulație s-a schimbat de-a lungul timpului.

EFORTURI MENITE SĂ ÎMPIEDICE TRADUCEREA BIBLIEI

10. De ce în perioada în care a trăit John Wycliffe majoritatea oamenilor nu aveau posibilitatea să citească Biblia?

10 De-a lungul timpului, unii conducători influenți au încercat să-i împiedice pe oamenii de rând să citească Biblia. Totuși, au existat bărbați cu teamă de Dumnezeu, care nu s-au lăsat intimidați de această opoziție. Unul dintre ei a fost teologul John Wycliffe, care a trăit în Anglia, în secolul al XIV-lea. Wycliffe considera că orice om trebuia să aibă acces la Biblie. Dar, în vremea sa, oamenii de rând din Anglia nu aveau posibilitatea să citească Biblia. De ce? În primul rând, Bibliile costau foarte mult și, fiind copiate de mână, existau puține exemplare. În al doilea rând, majoritatea oamenilor nu știau să citească. Deși la biserică li se citeau pasaje din Biblie, ei nu le înțelegeau. Biblia folosită în mod oficial de Biserică era Vulgata, o traducere în latină, limbă pe care oamenii de rând nu o cunoșteau. Prin urmare, cum puteau ei să beneficieze de prețioasele comori din Cuvântul lui Dumnezeu? (Prov. 2:1-5)

John Wycliffe și alții au dorit ca toți oamenii să poată citi Biblia. Dorești și tu lucrul acesta? (Vezi paragraful 11)

11. Ce influență a avut asupra oamenilor Biblia Wycliffe?

11 În 1382, John Wycliffe împreună cu alți colaboratori au tradus Biblia în engleză. Această traducere a fost numită ulterior Biblia Wycliffe. Ea a fost folosită de adepții lui Wycliffe, numiți lolarzi. Dorind ca Biblia să ajungă la inima oamenilor de rând, acești predicatori itineranți au călătorit pe jos prin satele de pe tot cuprinsul Angliei. Deseori, ei le citeau oamenilor din Biblia Wycliffe și le ofereau fragmente copiate de mână din această Biblie. Astfel, lolarzii au reușit să trezească interesul oamenilor față de Cuvântul lui Dumnezeu.

12. Ce reacție a avut clerul față de Wycliffe și de traducerea sa?

12 Cum au reacționat preoții? Aceștia și-au arătat ostilitatea față de Wycliffe, față de Biblia tradusă de el și față de adepții săi. Capii religioși i-au persecutat pe lolarzi și au distrus toate exemplarele Bibliei Wycliffe pe care le-au găsit. După moartea sa, Wycliffe a fost declarat eretic, sau dușman al Bisericii. Mai mult, din ordinul clerului, oasele lui au fost exhumate și arse, iar cenușa a fost aruncată în râul Swift. Cu toate acestea, Biserica nu a putut stăvili dorința puternică a unora de a citi și de a înțelege Cuvântul lui Dumnezeu. În secolele ce au urmat, în Europa și în alte părți ale lumii au existat persoane care au tradus și au tipărit Biblia în numeroase limbi.

„CEL CARE TE ÎNVAȚĂ CE-ȚI ESTE DE FOLOS”

13. Care este convingerea noastră și cum ne întărește ea credința?

13 Biblia este inspirată de Dumnezeu. Însă aceasta nu înseamnă că Septuaginta, Biblia Wycliffe, King James Version sau orice altă traducere au fost inspirate de Dumnezeu. Totuși, când analizăm istoria numeroaselor traduceri realizate de-a lungul timpului, înțelegem că, așa cum a promis Iehova, Cuvântul său a dăinuit. Lucrul acesta ne întărește convingerea că toate celelalte promisiuni ale lui Iehova se vor împlini negreșit. (Ios. 23:14)

14. În ce fel Cuvântul lui Dumnezeu ne adâncește iubirea față de el?

14 Când citim despre modul în care a supraviețuit Biblia de-a lungul timpului, credința ne este întărită, iar iubirea noastră pentru Iehova devine mai puternică. * Iehova ne-a dat Biblia pentru că ne iubește și vrea să tragem foloase din citirea ei. De aceea ne dă asigurarea că aceasta va dăinui. (Citește Isaia 48:17, 18.) Este firesc deci să ne simțim îndemnați să-l iubim pe Iehova și să respectăm poruncile sale. (1 Ioan 4:19; 5:3)

15. Ce vom analiza în articolul următor?

15 Întrucât prețuim Cuvântul lui Dumnezeu, vrem să tragem foloase maxime din citirea Bibliei. Cum putem face lucrul acesta? Cum putem să le insuflăm apreciere pentru Biblie celor cărora le predicăm? Cum se pot asigura frații că ceea ce predau în congregație se bazează pe Cuvântul lui Dumnezeu? În articolul următor vom analiza răspunsurile la aceste întrebări.

^ par. 4 Vezi articolul „Ar trebui să învățați ebraica și greaca?”, apărut în Turnul de veghe din 1 noiembrie 2009.

^ par. 5 Numeroase expresii din limba engleză își au originea în King James Version.