1. Ce a făcut Petru cu puțin timp înainte de moartea sa?

 APOSTOLUL Petru știa că viața sa urma să ia sfârșit în scurt timp. El îi slujise cu fidelitate lui Iehova mulți ani. Petru l-a însoțit pe Isus, apoi a inițiat lucrarea de predicare printre neevrei, iar mai târziu a devenit membru al corpului de guvernare. Dar activitatea lui nu se sfârșise încă. În perioada 62-64 e.n., el a scris sub inspirație două scrisori: cărțile biblice 1 și 2 Petru. El și-a dorit ca aceste scrisori să-i ajute pe creștini după moartea sa. (2 Pet. 1:12-15)

2. De ce scrisorile lui Petru au venit chiar la momentul potrivit?

² Petru și-a redactat scrisorile într-un moment dificil pentru frații săi de credință. Aceștia ‘treceau prin diferite încercări’. (1 Pet. 1:6) Persoane cu intenții rele voiau să strecoare în congregație învățături false și să promoveze o conduită necurată. (2 Pet. 2:1, 2, 14) În plus, pentru creștinii din Ierusalim, „sfârșitul tuturor lucrurilor” avea să vină în scurt timp – armata romană urma să distrugă orașul și sistemul iudaic. (1 Pet. 4:7) Fără îndoială, scrisorile lui Petru i-au ajutat pe creștini să înfrunte încercările prin care treceau și să se pregătească pentru situațiile dificile care urmau să vină. b

3. De ce ar trebui să analizăm scrisorile lui Petru?

³ Deși Petru le-a adresat aceste scrisori creștinilor din secolul I, Iehova le-a inclus în Cuvântul său. Prin urmare, și noi putem beneficia de sfaturile pe care le conțin. (Rom. 15:4) Întrucât trăim într-o lume care promovează conduita necurată, și noi ne confruntăm cu încercări din cauza cărora ne-ar putea fi greu să-i slujim lui Iehova. În plus, în curând, vom asista la un necaz mult mai mare decât cel care a pus capăt sistemului iudaic. În cele două scrisori ale lui  Petru, găsim îndemnuri vitale, care ne vor ajuta să așteptăm cu vigilență ziua lui Iehova, să învingem frica de oameni și să cultivăm o iubire profundă unii față de alții. De asemenea, ele îi vor ajuta pe bătrâni să se îngrijească cu iubire de necesitățile turmei.

4. Potrivit cu 2 Petru 3:3, 4, ce ne-ar putea clătina credința?

⁴ Mulți oameni din prezent nu cred în profețiile Bibliei. Cei care ni se opun ne ridiculizează deoarece așteptăm sfârșitul de mulți ani, iar acesta nu a venit încă. Unii critici afirmă că el nu va veni niciodată. (Citește 2 Petru 3:3, 4.) Când auzim aceste idei de la un locatar, un coleg de muncă sau un membru al familiei, credința ne-ar putea fi clătinată. Ce ne poate ajuta? Sfaturile lui Petru date creștinilor din secolul I.

5. Ce ne poate ajuta să avem o perspectivă corectă în ce privește venirea sfârșitului? (2 Petru 3:8, 9)

⁵ Unii au impresia că Dumnezeu întârzie să pună capăt sistemului rău în care trăim. Însă cuvintele lui Petru ne ajută să privim lucrurile dintr-o perspectivă corectă. El ne amintește că percepția lui Iehova asupra timpului este foarte diferită de cea a oamenilor. (Citește 2 Petru 3:8, 9.) Pentru Iehova, o mie de ani sunt ca o zi. În plus, el așteaptă cu răbdare, deoarece dorește ca niciun om să nu fie distrus. Totuși, când timpul fixat pentru a pune capăt acestui sistem va sosi, el va acționa cu promptitudine. Să nu subestimăm privilegiul pe care-l avem de a le predica oamenilor din toate națiunile în timpul care a mai rămas!

6. Cum putem ‘păstra vie în minte’ ziua lui Iehova? (2 Petru 3:11, 12)

⁶ Petru ne îndeamnă ‘să păstrăm vie în minte’ ziua lui Iehova. (Citește 2 Petru 3:11, 12.) Cum putem face acest lucru? Meditând – dacă este posibil, în fiecare zi – la binecuvântările de care vom avea parte în lumea nouă. Încearcă să-ți imaginezi că inspiri aerul proaspăt din Paradis, că savurezi o mâncare sănătoasă, că-i îmbrățișezi pe cei dragi care au înviat și că le explici unor oameni care au trăit cu sute de ani în urmă modul în care s-au împlinit profețiile biblice. Meditarea la astfel de lucruri te va ajuta să-ți păstrezi vigilența și să nu uiți în ce moment al istoriei trăim. Știind dinainte ce ne rezervă viitorul, nu vom fi induși în eroare de învățătorii falși. (2 Pet. 3:17)

7. Ce efect poate avea asupra noastră teama de oameni?

⁷ Întrucât păstrăm vie în minte ziua lui Iehova, vrem să le împărtășim și altora vestea bună. Însă vom reuși în orice situație să predicăm plini de curaj? Probabil că nu. Uneori, am putea ceda în fața fricii de oameni. Și apostolul Petru s-a aflat în această situație. În noaptea în care Isus a fost judecat, lui Petru i-a fost frică să spună că era discipol al lui Isus și chiar a negat în repetate rânduri că îl cunoaște. (Mat. 26:69-75) Cu timpul însă, apostolul și-a învins teama de oameni, astfel încât, mai târziu, a putut spune cu convingere: „Să nu vă temeți de ceea ce se tem ei, nici să nu vă tulburați!”. (1 Pet. 3:14) Cuvintele lui ne dau asigurarea că putem învinge teama de oameni.

8. Ce ne poate ajuta să învingem frica de oameni? (1 Petru 3:15)

⁸ Petru a arătat ce ne poate ajuta să învingem teama de oameni. El a spus: „Sfințiți-l pe Cristos ca Domn în inima voastră”.  (Citește 1 Petru 3:15.) Ce presupune acest lucru? Printre altele, să medităm la poziția Domnului și Regelui nostru, Cristos Isus, și la puterea cu care a fost învestit. Prin urmare, dacă avem emoții sau ne este teamă să depunem mărturie când ni se ivește ocazia, să ne amintim cine este Regele nostru. Să încercăm să-l vedem cu ochii minții guvernând în cer, înconjurat de milioane de îngeri. În plus, să ne amintim că el are „toată autoritatea . . . în cer și pe pământ” și că va fi cu noi „în toate zilele până la încheierea sistemului”. (Mat. 28:18-20) În continuare, Petru ne îndeamnă să fim „întotdeauna gata” să le vorbim altora despre convingerile noastre. Ce putem face pentru a aplica acest îndemn la locul de muncă, la școală sau într-un alt cadru informal? Să anticipăm situațiile în care am putea depune mărturie și să ne gândim dinainte ce am putea spune. Să ne rugăm pentru curaj și să nu ne îndoim niciun moment că Iehova ne va ajuta să învingem frica de oameni. (Fap. 4:29)

9. Cum a demonstrat Petru lipsă de iubire într-o anumită ocazie? (Vezi și imaginea.)

⁹ Petru a învățat să manifeste iubire. El a fost de față când Isus a spus: „Vă dau o poruncă nouă: Să vă iubiți unii pe alții; așa cum v-am iubit eu, așa să vă iubiți și voi unii pe alții”. (Ioan 13:34) Cu toate acestea,  mai târziu, Petru a refuzat să mănânce cu frații săi neevrei de teamă să nu-i supere pe creștinii evrei. Apostolul Pavel a numit acest gest un act de ipocrizie. (Gal. 2:11-14) Petru a acceptat corectarea și a făcut schimbările necesare. În ambele sale scrisori, el accentuează că nu este suficient să simțim iubire pentru frați și surori, ci trebuie să o și manifestăm.

10. Ce ne ajută să manifestăm „afecțiune frățească neipocrită”? Explicați. (1 Petru 1:22)

¹⁰ În prima sa scrisoare, Petru arată că una dintre calitățile pe care trebuie să le manifestăm este ‘afecțiunea frățească neipocrită’. (Citește 1 Petru 1:22.) El explică și ce ne ajută să cultivăm această calitate: „ascultarea de adevăr”. Din acest adevăr face parte și principiul enunțat în Faptele 10:34, 35: „Dumnezeu nu este părtinitor”. Prin urmare, nu putem afirma că respectăm porunca lui Isus de a ne iubi unii pe alții dacă îi iubim pe unii din congregație, iar pe alții nu. E adevărat, la fel ca Isus, față de unii frați ne-am putea simți mai apropiați. (Ioan 13:23; 20:2) Însă Petru spune că este important să arătăm „afecțiune frățească” – un atașament cald, asemănător celui manifestat în familie – față de toți frații și surorile, fără excepție. (1 Pet. 2:17)

11. Ce înseamnă ‘a iubi profund, din inimă’?

¹¹ Petru ne-a îndemnat ‘să ne iubim profund unii pe alții, din inimă’. În acest context, a iubi „profund” înseamnă a ne depăși limitele, adică a iubi pe cineva față de care, în mod firesc, nu am avea un astfel de sentiment. De exemplu, dacă un frate sau o soră ne rănește, înclinația firească ar putea fi aceea de a răspunde cu aceeași monedă, nu cu iubire. Însă Petru a învățat de la Isus că această reacție nu îi este plăcută lui Dumnezeu. (Ioan 18:10, 11) El a scris: „Nu plătiți cu rău pentru rău sau cu insultă pentru insultă, ci răspundeți cu o binecuvântare”. (1 Pet. 3:9) Dacă avem o iubire profundă, vom fi buni și plini de considerație chiar și față de cei care ne-au rănit.

12. a) Ce altceva ne motivează iubirea profundă să facem? b) Ce obiective ți-ai propus urmărind exemplele din materialul video Să păstrăm unitatea, un dar prețios?

¹² În prima sa scrisoare, Petru folosește o expresie similară, „iubire profundă”. O astfel de iubire acoperă „o mulțime de păcate”, nu doar câteva. (1 Pet. 4:8) Probabil că Petru și-a amintit o lecție despre iertare pe care o învățase de la Isus cu ani în urmă. Cu acea ocazie, Petru a spus că era dispus să-și ierte fratele de „până la 7 ori”, considerând că astfel ierta cu generozitate. Însă Isus l-a învățat ce înseamnă să fie cu adevărat iertător spunând că trebuia să ierte de „până la 77 de ori”, adică fără limită. (Mat. 18:21, 22) Această lecție este valabilă și pentru noi. Îți este greu să fii iertător? Dacă da, nu te descuraja. Fiind imperfecți, toți slujitorii lui Iehova s-au aflat la un moment dat în această situație. Cel mai important lucru este să faci tot ce poți pentru a-ți ierta fratele și a restabili pacea cu el. c

13. De ce uneori bătrânilor le poate fi greu să găsească timp pentru activitatea de păstorire?

¹³ Cu siguranță, Petru nu a uitat cuvintele pe care Isus i le-a spus după înviere: „Păstorește oițele mele!”. (Ioan 21:16) Dacă ești bătrân, acest îndemn ți se aplică și ție. Păstorirea este o activitate importantă care necesită timp, iar acesta nu este  mereu ușor de găsit. Bătrânii trebuie să se îngrijească mai întâi de propria familie din punct de vedere fizic, afectiv și spiritual. De asemenea, ei trebuie să fie exemple în ce privește participarea la lucrarea de predicare, precum și pregătirea și prezentarea temelor la întruniri și la congrese. În plus, unii fac parte din comitetele de legătură cu spitalele, iar alții colaborează cu Departamentul local de proiecte și construcții. Într-adevăr, bătrânii au un program foarte încărcat!

14. Ce îi poate ajuta pe bătrâni să păstorească turma? (1 Petru 5:1-4)

¹⁴ Petru i-a îndemnat pe cei care slujeau ca bătrâni, la fel ca el: „Păstoriți turma lui Dumnezeu”. (Citește 1 Petru 5:1-4.) Dacă ești bătrân, cu siguranță îi iubești pe frații și pe surorile tale și vrei să-i păstorești. Însă probabil că uneori ești atât de ocupat sau de obosit, încât simți că nu te poți achita de această responsabilitate. Ce ai putea face? Vorbește-i deschis lui Iehova despre tot ce te îngrijorează. Apostolul Petru a scris: „Dacă cineva slujește, să facă acest lucru bazându-se pe forța pe care o dă Dumnezeu”. (1 Pet. 4:11) În plus, nu uita că unii frați și surori se confruntă cu probleme care nu pot fi rezolvate complet decât în noul sistem. Fii convins că „păstorul principal”, Isus Cristos, poate face pentru ei ceea ce tu nu reușești. El îi va sprijini atât în prezent, cât și în lumea nouă. Dumnezeu nu le cere bătrânilor decât să-și iubească frații, să-i păstorească și să fie „exemple pentru turmă”.

15. Cum se achită un bătrân de activitatea de păstorire? (Vezi și imaginea.)

¹⁵ William, care slujește de mult timp ca bătrân de congregație, este conștient de importanța activității de păstorire. Când a izbucnit pandemia de COVID-19, el și ceilalți bătrâni au stabilit să ia legătura săptămânal cu fiecare membru al grupei lor de serviciu. El explică de ce această măsură reprezenta o prioritate: „Mulți frați erau acasă singuri și se puteau lăsa copleșiți de gânduri negative”. Când un colaborator în credință trece printr-o situație dificilă, William îl ascultă cu atenție pentru a înțelege ce necesități are și ce anume îl frământă. Apoi, pentru a-l încuraja, caută materiale potrivite, îndeosebi videouri pe site-ul nostru. William remarcă: „În prezent,  frații au nevoie mai mult ca oricând să fie păstoriți. Ne străduim mult să-i ajutăm pe oameni să-l cunoască pe Iehova. Ar trebui să ne străduim la fel de mult să-i păstorim pe cei care sunt deja în turma lui, pentru a-i ajuta să rămână în adevăr”.

16. Cum putem aplica lecțiile învățate din scrisorile lui Petru?

¹⁶ În acest articol, am analizat doar câteva idei din cele două scrisori inspirate ale lui Petru. Probabil că și tu ai remarcat un domeniu în care ai putea face îmbunătățiri. De exemplu, ți-ar plăcea să meditezi mai des la binecuvântările de care vei avea parte în lumea nouă? Ți-ai propus să depui mărturie la muncă, la școală sau în alt cadru informal? Te-ai gândit la unele modalități de a manifesta iubire profundă față de frați și de surori? Bătrâni, sunteți hotărâți să păstoriți turma lui Iehova din toată inima? În urma unei autoexaminări sincere, ai putea constata că sunt necesare unele îmbunătățiri. Însă nu te descuraja! „Domnul este bun” și te va ajuta să faci schimbările pe care le dorești. (1 Pet. 2:3) Petru ne dă următoarea asigurare: „[Dumnezeu] va desăvârși el însuși formarea voastră. El vă va face fermi, vă va întări, vă va face de neclintit”. (1 Pet. 5:10)

17. Care va fi rezultatul dacă perseverăm și ne lăsăm modelați de Iehova?

¹⁷ La început, Petru a simțit că nu merita să stea în prezența Fiului lui Dumnezeu. (Luca 5:8) Însă, cu sprijinul iubitor al lui Iehova și al lui Isus, Petru l-a urmat cu perseverență pe Cristos. Astfel, Iehova i-a permis lui Petru să intre „în Regatul veșnic al Domnului și Salvatorului nostru Isus Cristos”. (2 Pet. 1:11) Ce răsplată extraordinară! Dacă, la fel ca Petru, vei persevera și îi vei permite lui Iehova să desăvârșească formarea ta, și tu vei primi răsplata vieții veșnice. Vei obține ‘rezultatul credinței tale, salvarea’. (1 Pet. 1:9)