„Lucrurile dezirabile“ umplu casa lui Iehova

„În mod cert, voi clătina toate naţiunile, şi lucrurile dezirabile ale tuturor naţiunilor trebuie să intre; şi, în mod cert, voi umple de glorie această casă.“ — HAGAI 2:7, NW.

1. În caz de pericol, de ce ne gândim în primul rând la cei dragi ai noştri?

CE LUCRURI dezirabile vă umplu casa? Aveţi o mobilă scumpă, un calculator performant, o maşină nouă în garaj? Chiar dacă aveţi toate aceste lucruri, nu veţi fi de acord că cele mai mari valori din casa voastră sunt oamenii, respectiv membrii familiei voastre? Imaginaţi-vă că vă treziţi într-o noapte din cauza unui miros de fum. Casa voastră este în flăcări şi aveţi doar câteva minute pentru a vă salva! La ce v-aţi gândi în primul rând? La mobila voastră? La calculatorul sau la maşina voastră? Nu v-aţi gândi mai degrabă la cei dragi ai voştri? Bineînţeles, deoarece oamenii sunt mult mai de preţ decât lucrurile.

2. Cât de vastă este creaţia lui Iehova, şi care parte a acesteia a îndrăgit-o Isus cel mai mult?

² Acum să ne gândim la Iehova Dumnezeu şi la Fiul său, Isus Cristos. Iehova este Acela „care a făcut cerul, pământul, marea şi tot ce este în ele“ (Faptele 4:24). Fiul său, „maestrul“, a fost instrumentul prin intermediul căruia Iehova a făcut toate celelalte lucruri (Proverbele 8:30, 31; Ioan 1:3; Coloseni 1:15–17). Cu siguranţă, atât Iehova, cât şi Isus preţuiesc tot ceea ce a fost creat (compară cu Geneza 1:31). Însă care parte a creaţiei consideraţi că este cea mai de preţ în ochii lor — lucrurile sau oamenii? În rolul înţelepciunii personificate, Isus a declarat că îşi „găsea plăcerea în fiii oamenilor“.

3. Ce profeţie a rostit Iehova prin intermediul lui Hagai?

³ Indiscutabil, Iehova pune mare preţ pe oameni. Un indiciu în acest sens îl găsim în cuvintele profetice pe care le-a rostit în anul 520 î.e.n. prin intermediul profetului său Hagai. Iehova a declarat: „În mod cert, voi clătina toate naţiunile, şi lucrurile dezirabile ale tuturor naţiunilor trebuie să intre; şi, în mod cert, voi umple de glorie această casă. . . . Gloria acestei case ulterioare va ajunge mai mare decât [a celei] precedente“. — Hagai 2:7, 9, NW.

4, 5. a) De ce nu ar fi raţional să conchidem că expresia „lucrurile dezirabile“ se referă la somptuozitatea templului? b) Cum aţi defini expresia „lucrurile dezirabile“, şi de ce?

⁴ Ce „lucruri dezirabile“ aveau să umple casa lui Iehova şi să-i aducă o glorie fără precedent?  Un mobilier somptuos şi decoraţiuni bogate? Aur, argint şi pietre preţioase? Aşa ceva nu ar putea părea raţional. Să ne amintim că templul precedent, dedicat cu aproximativ 5 secole mai înainte, fusese un edificiu de miliarde de dolari! * Cu siguranţă, Iehova nu se aştepta ca templul construit de acest grup relativ mic de evrei repatriaţi să întreacă templul lui Solomon în ce priveşte somptuozitatea!

⁵ Ce sunt atunci „lucrurile dezirabile“ care aveau să umple casa lui Iehova? Acestea trebuie să fie, în mod evident, oameni. La urma urmei, nu aurul sau argintul îi bucură inima lui Iehova, ci oamenii care îl slujesc din iubire (Proverbele 27:11; 1 Corinteni 10:26). Da, Iehova preţuieşte toţi bărbaţii, femeile şi copiii care i se închină într-un mod aprobat de el (Ioan 4:23, 24). Aceştia sunt „lucruri dezirabile“, ei fiind cu mult mai preţioşi în ochii lui Iehova decât toate lucrurile de preţ care împodobeau templul construit de Solomon.

6. Cărui scop a servit templul antic al lui Dumnezeu?

⁶ În pofida unei opoziţii înverşunate, în anul 515 î.e.n. templul a fost terminat. Până în momentul în care Isus şi-a dat viaţa ca jertfă, templul din Ierusalim a rămas centrul închinării pure pentru mulţi evrei naturali şi prozeliţi neevrei, care constituiau „lucruri dezirabile“. Însă, aşa cum vom vedea în continuare, templul reprezenta ceva mult mai grandios.

O împlinire în secolul I

7. a) Ce a prefigurat templul lui Dumnezeu din Ierusalimul antic? b) Descrieţi serviciul marelui preot cu ocazia Zilei Ispăşirii.

⁷ Templul din Ierusalim a prefigurat un edificiu spiritual pentru închinare mult mai măreţ. Este vorba despre templul spiritual al lui Dumnezeu, pe care Iehova l-a adus în existenţă în anul 29 e.n., avându-l ca Mare Preot pe Isus (Evrei 5:4–10; 9:11, 12). Să facem o paralelă între responsabilităţile marelui preot din Israel şi acţiunile lui Isus. În fiecare an, cu ocazia Zilei Ispăşirii, marele preot se apropia de altarul din curtea templului şi oferea un taur ca jertfă de ispăşire pentru păcatele preoţilor. După aceea el intra în templu cu sângele taurului, trecea dincolo de uşile care separau curtea de Locul Sfânt şi apoi trecea dincolo de perdeaua care separa Locul Sfânt de Locul Preasfânt. Odată ajuns în Locul Preasfânt, marele preot stropea cu sângele taurului înaintea arcei legământului. Apoi, urmând aceeaşi procedură, el oferea un ţap ca jertfă de ispăşire pentru cele 12 triburi nepreoţeşti (Leviticul 16:5–15). Ce legătură are acest ritual cu templul spiritual al lui Dumnezeu?

8. a) În ce sens a fost oferit Isus ca jertfă începând din anul 29 e.n.? b) De ce relaţii speciale cu Iehova s-a bucurat Isus pe parcursul ministerului său pământesc?

⁸ De fapt, Isus a fost oferit ca jertfă pe altarul voinţei lui Dumnezeu când s-a botezat şi a fost uns de spiritul sfânt al lui Dumnezeu în anul 29 e.n. (Luca 3:21, 22). Într-adevăr, acest eveniment a marcat pentru Isus începutul unei vieţi de sacrificiu care a durat trei ani şi jumătate (Evrei 10:5–10). În această perioadă, Isus s-a bucurat de relaţii speciale cu Dumnezeu, relaţii ce decurgeau din calitatea sa de persoană născută de spirit. Această poziţie unică pe care Isus a avut-o în faţa Tatălui său ceresc nu putea fi înţeleasă pe deplin de alţi oameni. Era ca şi cum un văl stătea în faţa ochilor discernământului lor, exact aşa cum un văl ascundea Locul Sfânt de privirile celor ce se aflau în curtea tabernacolului. — Exodul 40:28.

9. De ce nu putea Isus să intre în cer ca om, şi cum a fost soluţionată această situaţie?

⁹ Deşi era un Fiu al lui Dumnezeu uns de spirit, omul Isus nu putea avea acces la viaţa din cer. De ce? Deoarece carnea şi sângele nu pot să moştenească Regatul ceresc al lui Dumnezeu  (1 Corinteni 15:44, 50). Întrucât corpul uman de carne al lui Isus reprezenta o barieră în acest sens, acesta a fost simbolizat în mod potrivit de perdeaua care separa Locul Sfânt de Locul Preasfânt în templul antic al lui Dumnezeu (Evrei 10:20). Însă, la trei zile după moartea sa, Isus a fost înviat de Dumnezeu ca spirit (1 Petru 3:18). Acum putea să intre în compartimentul Preasfânt al templului spiritual al lui Dumnezeu — cerul însuşi. Şi exact aşa s-a întâmplat. Pavel scrie următoarele: „Hristos n-a intrat într-un Loc Preasfânt făcut de mâini omeneşti, imagine a celui adevărat, ci a intrat chiar în cer, ca să Se înfăţişeze acum, pentru noi, înaintea lui Dumnezeu“. — Evrei 9:24.

10. Ce a făcut Isus după întoarcerea sa la cer?

¹⁰ În cer, Isus a ‘stropit cu sângele’ jertfei sale în sensul că a prezentat în faţa lui Iehova valoarea răscumpărătoare a sângelui său. Însă Isus a făcut mai mult decât atât. Cu puţin timp înainte de moartea sa, el le spusese continuatorilor săi: „Mă duc să vă pregătesc un loc. Şi dacă Mă voi duce şi vă voi pregăti un loc, voi veni din nou şi vă voi lua la Mine Însumi, ca acolo unde sunt Eu să fiţi şi voi“ (Ioan 14:2, 3). Aşadar, obţinând acces în Locul Preasfânt, adică în cer, Isus a deschis calea şi altor persoane pentru a ajunge în acest loc (Evrei 6:19, 20). Aceste persoane, care urmau să fie în număr de 144 000, aveau să slujească în calitate de subpreoţi în templul spiritual al lui Dumnezeu (Apocalipsa 7:4; 14:1; 20:6). Aşa cum marele preot al Israelului ducea mai întâi sângele taurului în Locul Preasfânt ca să facă ispăşire pentru păcatele preoţilor, valoarea sângelui vărsat al lui Isus a fost aplicată mai întâi în folosul celor 144 000 de subpreoţi. *

„Lucrurile dezirabile“ din timpurile moderne

11. În folosul cui oferea marele preot al Israelului un ţap ca jertfă, şi ce a prefigurat acest lucru?

¹¹ Se pare că, până în anul 1935, strângerea generală a celor unşi s-a terminat. * Însă Iehova nu a finalizat procesul de glorificare a casei sale. Într-adevăr, „lucrurile dezirabile“ aveau să continue să intre. Să ne amintim că, în Israel, marele preot oferea două animale, un taur pentru păcatele preoţilor şi un ţap pentru păcatele triburilor nepreoţeşti. Întrucât preoţii i-au simbolizat pe cei unşi care aveau să fie cu Isus în Regatul ceresc, pe cine au reprezentat triburile nepreoţeşti? Răspunsul îl găsim în cuvintele lui Isus consemnate în Ioan 10:16, unde citim: „Am şi alte oi, care nu sunt din staulul acesta;  şi pe acelea trebuie să le aduc. Ele vor asculta de glasul Meu şi va fi o singură turmă, un singur Păstor“. Prin urmare, două grupuri de oameni beneficiază de pe urma sângelui vărsat al lui Isus: în primul rând, acei creştini care au speranţa de a domni cu Isus în cer, şi, în al doilea rând, aceia care aşteaptă cu nerăbdare să primească viaţă veşnică pe pământul transformat în paradis. Evident, „lucrurile dezirabile“ din profeţia lui Hagai simbolizează acest al doilea grup de oameni. — Mica 4:1, 2; 1 Ioan 2:1, 2.

12. Cum sunt atrase în prezent multe „lucruri dezirabile“ în casa lui Dumnezeu?

¹² Aceste „lucruri dezirabile“ continuă să umple casa lui Iehova. În ultimii ani au fost ridicate restricţiile în Europa Răsăriteană, în unele părţi ale Africii şi în alte ţări, ceea ce a permis ca vestea bună despre Regatul instaurat al lui Dumnezeu să fie răspândită cu succes în teritorii nelucrate până acum. Când cei dezirabili vin la templul spiritual al lui Dumnezeu, ei se străduiesc, la rândul lor, să facă noi discipoli, ascultând astfel de porunca dată de Isus (Matei 28:19, 20). În timp ce fac aceasta, ei întâlnesc mulţi oameni — tineri şi vârstnici — care pot deveni „lucruri dezirabile“ ce vor aduce glorie casei lui Iehova. Să vedem câteva exemple cu privire la modul în care are loc acest lucru.

13. Cum şi-a demonstrat o fetiţă din Bolivia zelul pentru răspândirea mesajului despre Regat?

¹³ În Bolivia, o fetiţă de cinci ani ai cărei părinţi sunt Martori a rugat-o pe învăţătoarea ei să o învoiască de la şcoală pe parcursul săptămânii în care congregaţia ei avea vizita supraveghetorului de circumscripţie. De ce? Ea dorea să participe la minister pe tot parcursul acelei săptămâni speciale de activitate. Părinţii ei au fost surprinşi şi, în acelaşi timp, bucuroşi datorită acestei atitudini excelente a fetiţei lor. Fetiţa conduce în prezent cinci studii biblice, iar unii dintre elevii ei participă la întrunirile creştine. Ea a reuşit să o aducă la Sala Regatului şi pe învăţătoarea ei. Poate că, cu timpul, unii dintre elevii acestei fetiţe se vor dovedi a fi „lucruri  dezirabile“ care vor aduce glorie casei lui Iehova.

14. Cum a fost răsplătită perseverenţa de care a dat dovadă o soră din Coreea când a abordat o persoană aparent neinteresată?

¹⁴ În timp ce aştepta într-o gară, o creştină din Coreea a abordat un elev care asculta muzică la un casetofon cu căşti. „Aveţi o religie?“, l-a întrebat ea. „Nu mă interesează nici o religie“, a răspuns tânărul. Sora nu s-a descurajat. Ea a continuat spunând: „Cu timpul, o persoană poate dori să-şi aleagă o religie. Însă, dacă nu are nici un fel de cunoştinţe în materie de religie, ar putea să aleagă una greşită“. Expresia feţei elevului s-a schimbat, şi el a început să asculte cu interes ceea ce spunea sora noastră. Sora i-a dat un exemplar al cărţii Există un Creator care se interesează de voi?, spunându-i că această publicaţie îi va fi de mare ajutor când va veni timpul să-şi aleagă o religie. El a primit cartea fără ezitare. Săptămâna următoare a început să studieze Biblia cu Martorii lui Iehova, iar în prezent asistă la toate întrunirile congregaţiei.

15. Cum iniţiază studii biblice o tânără din Japonia, şi cum au fost răsplătite eforturile ei?

¹⁵ În Japonia, Megumi, care are 12 ani, consideră şcoala la care învaţă un teritoriu rodnic în ce priveşte predicarea şi predarea. Ea a putut chiar să iniţieze multe studii biblice. Cum reuşeşte Megumi să facă acest lucru? Întrucât, în pauza de prânz, ea citeşte din Biblie sau se pregăteşte pentru întruniri, deseori colegii de clasă o întreabă ce face. Unii o întreabă de ce nu participă la anumite activităţi de la şcoală. Megumi le răspunde şi le mai spune că Dumnezeu are un nume, ceea ce deseori stârneşte interesul ascultătorilor ei. Apoi ea le propune un studiu biblic. În prezent, Megumi conduce 20 de studii biblice, 18 dintre acestea ţinându-le cu colegi de clasă.

16. Cum a reuşit un frate din Camerun să iniţieze studii biblice cu câţiva oameni dintr-un grup de batjocoritori?

¹⁶ În Camerun, un grup de opt muncitori care lucrau l-au strigat pe un frate care oferea literatură biblică trecătorilor. Vrând să-şi bată joc de el, ei l-au întrebat de ce nu crede în Trinitate, în focul iadului şi în nemurirea sufletului. Folosindu-se de Biblie, fratele nostru le-a răspuns la întrebări. Ca urmare, trei dintre ei au acceptat să studieze Biblia. Unul dintre ei, Daniel, a început să asiste la întruniri şi chiar şi-a distrus toate obiectele care aveau legătură cu spiritismul (Apocalipsa 21:8). În mai puţin de un an, el s-a botezat.

17. Cum şi-au folosit ingeniozitatea nişte fraţi din El Salvador pentru a-i predica unui om care, iniţial, nu dorea să asculte mesajul despre Regat?

¹⁷ În El Salvador, de fiecare dată când vedea Martori ai lui Iehova în zonă, un om îşi lega fiorosul său câine în faţa uşii. El aştepta ca Martorii să plece mai departe, şi apoi îşi aducea câinele din nou în casă. Fraţii nu puteau niciodată să vorbească cu acest om. Aşa că, într-o zi, s-au hotărât să încerce altă metodă. Dându-şi seama că bărbatul i-ar putea auzi, au hotărât să predice câinelui. Ei au venit la uşă, au salutat câinele şi au spus că erau foarte bucuroşi că aveau posibilitatea să-i vorbească. Ei au vorbit despre timpul când pământul va fi un paradis, când nimeni nu va mai fi furios — da, chiar şi animalele vor fi paşnice. Apoi ei au spus un politicos  „la revedere“ câinelui şi au plecat mai departe. Spre marea lor surprindere, omul a ieşit din casă şi şi-a cerut scuze pentru că nu le-a dat niciodată Martorilor ocazia să-i vorbească. El a primit câteva reviste şi s-a iniţiat un studiu biblic cu el. Acum, acest om este fratele nostru — unul dintre „lucrurile dezirabile“!

„Nu vă temeţi“

18. Cu ce probleme se confruntă mulţi creştini, însă cum îi consideră Iehova pe închinătorii săi?

¹⁸ Participaţi şi voi la lucrarea vitală de predicare a Regatului şi de facere de discipoli? Dacă da, sunteţi cu adevărat privilegiaţi. Într-adevăr, aceasta este lucrarea prin intermediul căreia Iehova atrage „lucruri dezirabile“ în casa lui (Ioan 6:44). Este adevărat, poate că din când în când vă simţiţi puţin obosiţi sau descurajaţi. Uneori chiar şi unii slujitori fideli ai lui Iehova se luptă cu sentimente de inutilitate. Însă nu renunţaţi! Iehova îl consideră dezirabil pe fiecare dintre slujitorii săi, iar el este profund interesat de salvarea voastră. — 2 Petru 3:9.

19. Ce încurajare a oferit Iehova prin intermediul lui Hagai, şi cum ne pot revigora aceste cuvinte?

¹⁹ Când suntem descurajaţi, fie din cauza opoziţiei, fie din cauza altor situaţii neplăcute, cuvintele pe care Iehova le-a adresat evreilor repatriaţi ne pot revigora. În Hagai 2:4–6 citim următoarele: „«Acum, fii tare, Zorobabel!» zice DOMNUL. «Fii tare şi tu, Iosua, fiul lui Ioţadac, marele preot! Fii tare şi tu, tot poporul din ţară», zice DOMNUL, «şi lucraţi! Căci Eu sunt cu voi», zice DOMNUL oştirilor. «Eu rămân credincios legământului pe care l-am făcut cu voi când aţi ieşit din Egipt şi Duhul Meu rămâne în mijlocul vostru; nu vă temeţi!» Căci aşa vorbeşte DOMNUL oştirilor: «Încă puţin timp şi voi clătina încă o dată cerurile şi pământul, marea şi uscatul»“. Să observăm că Iehova nu numai că ne îndeamnă să fim tari, dar ne şi pune la dispoziţie mijloacele necesare pentru a dobândi putere. În ce fel? Observaţi următoarele cuvinte încurajatoare: „Eu sunt cu voi“. Cât de mult ne întăreşte credinţa faptul de a şti că, indiferent de obstacolele care ne stau în faţă, Iehova este cu noi! — Romani 8:31.

20. În ce sens o glorie fără precedent umple în prezent casa lui Iehova?

²⁰ Iehova a demonstrat în mod evident că este cu poporul său. Într-adevăr, este exact aşa cum a profeţit prin intermediul profetului Hagai, şi anume: „Gloria acestei case ulterioare va ajunge mai mare decât [a celei] precedente . . . Şi în locul acesta voi da pace“ (Hagai 2:9, NW). Desigur, cea mai mare glorie din prezent este să te afli în templul spiritual al lui Iehova! De fapt, sute de mii de oameni vin în fiecare an la închinarea adevărată. Acestora li se oferă hrană spirituală din abundenţă, şi, chiar şi în această lume tumultoasă, ei se bucură de o pace care va fi depăşită în intensitate numai de acea pace ce va fi simţită în lumea nouă a lui Dumnezeu. — Isaia 9:6, 7; Luca 12:42.

21. Care ar trebui să fie hotărârea noastră?

²¹ Clătinarea naţiunilor de către Iehova la Armaghedon este iminentă (Apocalipsa 16:14, 16). Prin urmare, să folosim timpul care a mai rămas pentru a ajuta la salvarea mai multor vieţi. Să fim tari şi să avem încredere deplină în Iehova. Să fim hotărâţi să continuăm să ne închinăm lui Iehova la marele său templu spiritual, umplându-l cu tot mai multe „lucruri dezirabile“ până când Iehova va spune că lucrarea noastră s-a încheiat.

[Notă de subsol]

Vă amintiţi?

• Ce anume valorează în ochii lui Iehova mai mult decât lucrurile materiale?

• Care sunt cele două grupuri de persoane care beneficiază de sângele vărsat al lui Isus?

• Cine sunt „lucrurile dezirabile“ care trebuiau să umple de glorie casa lui Iehova?

• Ce dovezi avem că profeţia lui Hagai se împlineşte în zilele noastre?

[Întrebări de studiu]

[Diagrama de la pagina 16]

(Pentru modul în care textul apare în pagină, vezi publicaţia)

Cunoaşteţi semnificaţia simbolică a templului antic al lui Iehova?

Locul Preasfânt

Curtea

Locul Sfânt

Perdeaua

Altarul

Porticul

[Legenda ilustraţiei de la pagina 17]

Marele preot oferea ca jertfă un taur pentru păcatele preoţilor şi un ţap pentru păcatele triburilor nepreoţeşti ale Israelului

[Legenda fotografiei de la pagina 18]

Lucrarea mondială de predicare a Regatului atrage mulţimi de oameni la casa lui Iehova