Salt la conţinut

Salt la cuprins

Inimi mari în corpuri mici

Inimi mari în corpuri mici

Inimi mari în corpuri mici

CUM ar fi să le vorbeşti unor persoane necunoscute despre Regatul lui Dumnezeu dacă ai avea numai 76 de centimetri înălţime? Laura vă poate spune cum. La vârsta de 33 de ani, înălţimea ei este de doar 76 de centimetri. Ea şi sora ei, María, care are 24 de ani şi o înălţime de 86 de centimetri, locuiesc în Quito (Ecuador). Să le lăsăm pe ele să ne spună ce obstacole întâlnesc în ministerul creştin.

„Pentru a ajunge în teritoriul în care predicăm şi la întrunirile creştine, mergem pe jos aproximativ o jumătate de kilometru ca să luăm autobuzul. Din locul în care ne lasă autobuzul mai mergem pe jos o jumătate de kilometru ca să luăm alt autobuz. Din nefericire, pe acest drum sunt cinci câini răi. Ne e foarte frică de ei pentru că ni se par la fel de mari ca nişte cai. În caz că trebuie să-i alungăm, purtăm cu noi un băţ, pe care îl ascundem undeva înainte de a ne urca în autobuz, pentru ca, la întoarcere, să-l luăm înapoi.

Urcatul în autobuz este efectiv un pas mare pentru noi. Ca să ne putem sui mai uşor, stăm pe un morman de gunoi care se află în staţie. Unii şoferi opresc maşina lângă morman, alţii nu. În cazul în care nu opresc lângă morman, cea mai înaltă dintre noi o ajută pe cea mai scundă să urce în autobuz. Pentru a lua cel de-al doilea autobuz, trebuie să traversăm o şosea aglomerată — un adevărat efort pentru picioarele noastre scurte. Din cauza staturii noastre mici, o geantă grea cu cărţi constituie o altă problemă. Pentru ca geanta să nu ne fie prea grea, folosim o Biblie de buzunar şi, totodată, luăm cu noi puţină literatură.

Încă din copilărie, amândouă suntem firi foarte retrase. Vecinii noştri ştiu că ne intimidăm întotdeauna când vorbim cu persoane necunoscute. Prin urmare, ei sunt surprinşi şi impresionaţi când ne văd că ciocănim la uşile lor, şi, de obicei, ne ascultă. Totuşi, în locurile în care nu suntem atât de bine cunoscute, deseori oamenii nu văd decât că suntem pitice; aşa că, nu ne acordă întotdeauna atenţia pe care o merită mesajul nostru. Cu toate acestea, deoarece simţim iubirea lui Iehova putem să perseverăm în mod curajos în lucrarea de evanghelizare. Meditarea la pasajul din Proverbele 3:5, 6 constituie, de asemenea, o încurajare.“

Aşa cum demonstrează Laura şi María, perseverenţa în pofida obstacolelor de natură fizică poate contribui la glorificarea lui Dumnezeu. Apostolul Pavel s-a rugat ca „ţepuşul [său] în carne“, probabil o suferinţă de natură fizică, să fie îndepărtat de la el. Dar Dumnezeu i-a spus: „Harul Meu [bunătatea mea nemeritată, NW] îţi este de ajuns; căci puterea Mea în slăbiciune se desăvârşeşte“. Într-adevăr, pentru ca noi să-i putem sluji lui Dumnezeu, nu e neapărat nevoie ca handicapul nostru fizic să fie îndepărtat. Faptul de a ne bizui în totalitate pe Dumnezeu ne poate ajuta să profităm la maximum de situaţia în care ne aflăm. Deoarece Pavel a avut o astfel de atitudine faţă de „ţepuşul [său] în carne“, el a putut spune: „Când sunt slab, atunci sunt tare“ (2 Corinteni 12:7, 9, 10). După câţiva ani, Pavel a scris: „Pentru toate lucrurile am forţă prin cel care îmi dă putere“. — Filipeni 4:13, NW.

În timpurile moderne, Dumnezeu realizează o lucrare măreaţă prin intermediul bărbaţilor, al femeilor şi al copiilor care îi sunt întru totul devotaţi. Câţiva dintre ei au unele handicapuri. Deşi toţi speră să fie vindecaţi de Dumnezeu sub domnia Regatului Său, ei nu aşteaptă ca mai întâi Dumnezeu să-i elibereze de problemele lor, şi abia după aceea să încerce să facă ceva în serviciul său.

Suferiţi şi voi de vreo slăbiciune fizică? Curaj! Manifestând credinţă, vă puteţi număra printre cei ca Pavel, Laura şi María. Despre ei se poate spune acelaşi lucru ca despre acei oameni ai credinţei care au trăit în vechime: „Din slabi au devenit puternici“. — Evrei 11:34.

[Legenda fotografiei de la pagina 8]

María

Laura

[Legenda fotografiei de la pagina 9]

María o ajută pe Laura să urce în autobuz

[Legenda fotografiilor de la pagina 9]

„Ne e foarte frică de câini pentru că ni se par la fel de mari ca nişte cai“

Jos: Laura, María şi cei care au studiat Biblia cu ele