Să acordăm atenţie cuvântului profetic al lui Dumnezeu

„Noi avem cuvântul profetic făcut mai sigur; şi faceţi bine că îi daţi atenţie.“ — 2 PETRU 1:19, NW.

1, 2. Ce exemple de pretinşi mesia puteţi să menţionaţi?

DE SECOLE, pretinşi mesia încearcă să prezică viitorul. În secolul al V-lea e.n., un om, care şi-a luat singur numele Moise, i-a convins pe evreii de pe insula Creta că el era mesia şi că avea să-i scape de oprimare. Când a venit ziua stabilită pentru eliberarea lor, ei l-au urmat pe o stâncă înaltă de pe ţărmul mediteranean. Trebuie doar să vă aruncaţi în mare, le-a spus el, iar aceasta se va despărţi în două în faţa voastră. Foarte mulţi dintre cei ce s-au aruncat în apă s-au înecat, iar acel mesia fals s-a făcut nevăzut.

² În secolul al XII-lea a apărut un „mesia“ în Yemen. Califul (suveranul) i-a cerut o dovadă că era „mesia“. Acest „mesia“ i-a propus califului să-l decapiteze, prezicând o înviere imediată care să servească drept dovadă. Califul a fost de acord, şi aşa s-a încheiat povestea acestui „mesia“.

3. Cine este adevăratul Mesia, şi ce a dovedit ministerul său?

³ Pretinşii mesia şi profeţiile lor au eşuat total, însă faptul de a acorda atenţie cuvântului profetic al lui Dumnezeu nu va duce niciodată la dezamăgire. În persoana lui Isus Cristos, adevăratul Mesia, şi-au găsit împlinirea multe profeţii biblice. De exemplu, citând din profeţia lui Isaia, evanghelistul Matei a scris: „«Pământul lui Zabulon şi pământul lui Neftali, înspre mare, dincolo de Iordan, Galileea Neamurilor; Poporul care stătea în întuneric a văzut o mare lumină; şi celor ce zăceau în ţinutul şi în umbra morţii le-a răsărit lumina.» De atunci încolo, Isus a început să predice şi să zică: «Pocăiţi-vă, căci împărăţia cerurilor s-a apropiat»“ (Matei 4:15–17; Isaia 9:1, 2). Isus a fost acea „mare lumină“, iar ministerul său a dovedit că el era Profetul prezis de Moise. Cei ce refuzau să asculte de Isus urmau să fie distruşi. — Deuteronomul 18:18, 19; Faptele 3:22, 23.

4. Cum a împlinit Isus cuvintele din Isaia 53:12?

⁴ Isus a împlinit, de asemenea, cuvintele profetice din Isaia 53:12: „S-a dat pe Sine Însuşi la moarte şi a fost pus în numărul celor fărădelege, pentru că a purtat păcatul multora şi a mijlocit pentru cei vinovaţi“. Conştient fiind că, în scurt timp, urma să-şi dea viaţa umană ca răscumpărare, Isus le-a întărit discipolilor credinţa (Marcu 10:45). El a făcut acest lucru într-un mod remarcabil prin intermediul transfigurării.

Transfigurarea întăreşte credinţa

5. Cum aţi descrie cu propriile cuvinte transfigurarea?

⁵ Transfigurarea a fost un eveniment profetic. Iată ce a spus Isus: „Fiul Omului va veni în slava Tatălui Său, cu îngerii Săi . . . Adevărat vă spun că unii din cei care stau aici nu vor gusta moartea până nu vor vedea pe Fiul Omului venind în împărăţia Sa [regatul său, NW]“ (Matei 16:27, 28). L-au văzut efectiv unii dintre apostoli pe Isus venind în Regatul său? În Matei 17:1–7 se spune: „După şase zile, Isus a luat cu El pe Petru, pe Iacov şi pe Ioan, fratele lui, şi i-a dus la o parte pe un munte înalt. Şi El S-a schimbat la faţă [a fost transfigurat, NW] înaintea lor“. Ce eveniment extraordinar! „Faţa Lui a strălucit ca soarele şi hainele I s-au făcut albe ca lumina. Şi iată, li s-au arătat Moise  şi Ilie, stând de vorbă cu El“. De asemenea, „un nor luminos i-a acoperit cu umbra lui“ şi au auzit propria voce a lui Dumnezeu spunând: „«Acesta este Fiul Meu preaiubit, în care Îmi găsesc desfătarea: de El să ascultaţi!» Când au auzit, ucenicii au căzut cu feţele la pământ şi s-au înspăimântat foarte tare. Dar Isus S-a apropiat, S-a atins de ei şi le-a zis: «Sculaţi-vă, nu vă temeţi!»“.

6. a) De ce a numit Isus transfigurarea o viziune? b) Ce a prefigurat transfigurarea?

⁶ Acest eveniment impresionant a avut loc, probabil, pe o culme a muntelui Hermon, unde au înnoptat Isus şi cei trei apostoli. Transfigurarea s-a petrecut, evident, în timpul nopţii, ceea ce a făcut-o deosebit de sugestivă. De ce a numit-o Isus o viziune? Un motiv ar fi acela că Moise şi Ilie, care erau morţi de mult timp, nu au fost prezenţi literalmente. Numai Cristos era prezent în carne şi oase (Matei 17:8, 9). Această viziune strălucitoare le-a oferit lui Petru, Iacov şi Ioan o senzaţională prefigurare a prezenţei glorioase a lui Isus, învestit cu putere regală. Moise şi Ilie îi prefigurează pe comoştenitorii unşi ai lui Isus, iar viziunea a întărit în mod considerabil mărturia lui despre Regat şi despre viitoarea sa regalitate.

7. De unde ştim că transfigurarea era încă vie în mintea lui Petru?

⁷ Transfigurarea a contribuit la întărirea credinţei celor trei apostoli care urmau să joace un rol important în congregaţia creştină. Faţa strălucitoare a lui Isus, hainele sale sclipitoare şi vocea lui Dumnezeu care declara că Isus era Fiul Său iubit de care ei trebuiau să asculte — toate acestea au făcut ca transfigurarea să-şi atingă integral scopul. Însă apostolii nu trebuiau să vorbească nimănui despre viziune înainte de învierea lui Isus. Aproximativ 32 de ani mai târziu, această viziune era încă vie în mintea lui Petru. Evocând viziunea şi îndreptând atenţia asupra semnificaţiei ei, el a scris: „Căci v-am făcut cunoscut puterea şi venirea Domnului nostru Isus Hristos, nu urmărind nişte basme meşteşugit alcătuite, ci ca unii care am văzut noi înşine, cu ochii noştri, măreţia Lui. Căci El a primit de la Dumnezeu Tatăl cinste şi slavă, atunci când din slava minunată s-a auzit un glas care Îi zicea: «Acesta este Fiul Meu preaiubit, în care Îmi găsesc desfătarea.» Şi noi înşine am auzit acest glas  venind din cer, fiind cu El pe muntele cel sfânt“. — 2 Petru 1:16–18.

8. a) Spre ce anume a îndreptat atenţia declaraţia publică a lui Dumnezeu cu privire la Fiul său? b) Ce anume a indicat norul care a apărut cu ocazia transfigurării?

⁸ De cea mai mare importanţă este declaraţia publică a lui Dumnezeu: „Acesta este Fiul Meu preaiubit, în care Îmi găsesc desfătarea: de El să ascultaţi!“ Această declaraţie îndreaptă atenţia asupra lui Isus ca Rege întronat de Dumnezeu, de care toată creaţia trebuie să asculte. Norul care i-a învăluit cu umbra lui a indicat că împlinirea acestei viziuni urma să fie invizibilă, putând fi percepută doar cu ochii minţii de către aceia care recunosc „semnul“ prezenţei invizibile a lui Isus, învestit cu putere regală (Matei 24:3). De fapt, porunca dată de Isus de a nu spune nimănui despre această viziune până când el nu va fi fost înviat dintre cei morţi arată că înălţarea la o poziţie superioară şi glorificarea sa urmau să aibă loc după înviere.

9. De ce ar trebui ca transfigurarea să ne întărească credinţa?

⁹ După ce a evocat evenimentul transfigurării, Petru a declarat: „Prin urmare, noi avem cuvântul profetic făcut mai sigur; şi faceţi bine că îi daţi atenţie ca unei lămpi care străluceşte într-un loc întunecos, până când se crapă de ziuă şi răsare luceafărul, în inimile voastre. Căci mai întâi ştiţi aceasta: că nici o profeţie din Scriptură nu provine dintr-o interpretare personală. Căci profeţia nu a fost niciodată adusă prin voinţa omului, ci oamenii au vorbit din partea lui Dumnezeu, fiind purtaţi de spirit sfânt“ (2 Petru 1:19–21, NW). Transfigurarea scoate în evidenţă caracterul demn de încredere al cuvântului profetic al lui Dumnezeu. Trebuie să acordăm atenţie acestui cuvânt şi nu „basmelor meşteşugit alcătuite“ care nu au suport sau aprobare divină. Transfigurarea ar trebui să ne întărească credinţa în cuvântul profetic deoarece prefigurarea din viziune a gloriei lui Isus şi a puterii sale regale a devenit o realitate. Da, avem dovezi de netăgăduit că Cristos este prezent actualmente ca Rege ceresc puternic.

Cum răsare luceafărul

10. Cine sau ce este „luceafărul“ menţionat de Petru, şi cum vă argumentaţi răspunsul?

¹⁰ Petru a scris: „Faceţi bine că daţi atenţie [cuvântului profetic] ca unei lămpi care străluceşte într-un loc întunecos, până când se crapă de ziuă şi răsare luceafărul“ (NW). Cine sau ce este „luceafărul“? Apocalipsa 22:16 îl numeşte pe Isus Cristos „Luceafărul strălucitor de dimineaţă“. În anumite perioade ale anului, stelele de acest fel sunt ultimele care apar la orizont. Ele apar chiar înainte de răsăritul soarelui, anunţând astfel zorii unei zile noi. Când a folosit cuvântul „luceafăr“, Petru s-a referit la Isus după ce acesta a primit puterea regală. În acel moment, Isus a răsărit în tot universul, din care face parte şi pământul nostru! Ca Luceafăr Mesianic, el anunţă zorii unei noi zile, sau ere, pentru omenirea ascultătoare.

11. a) De ce nu putem conchide că „luceafărul“ menţionat în 2 Petru 1:19 răsare în inimi umane propriu-zise? b) Cum aţi explica textul din 2 Petru 1:19?

¹¹ Multe traduceri ale Bibliei transmit ideea că cuvintele apostolului Petru consemnate în 2 Petru 1:19 se referă la inima umană fizică. Inima unui adult nu cântăreşte mai mult de 250–300 de grame. Cum ar putea Isus Cristos — în prezent o glorioasă creatură spirituală nemuritoare din cer — să răsară în aceste mici organe umane (1 Timotei 6:16)? Desigur, este vorba de inima noastră figurativă, deoarece noi acordăm atenţie cu inima figurativă cuvântului profetic al lui Dumnezeu. Însă dacă analizăm cu atenţie textul din 2 Petru 1:19, vom observa că Traducerea lumii noi separă prin virgule fraza incidentă „până când se crapă de ziuă şi răsare luceafărul“ de cuvintele anterioare din verset şi de expresia „în inimile voastre“. Acest verset ar putea fi exprimat în felul următor: ‘Avem cuvântul profetic făcut mai sigur; şi faceţi bine că îi daţi atenţie ca unei lămpi care străluceşte într-un loc întunecos, adică, în inimile voastre, până când se crapă de ziuă şi răsare luceafărul’.

12. Care este în general starea inimii oamenilor, însă cum stau lucrurile în cazul creştinilor adevăraţi?

¹² Care este, în general, starea inimii figurative a oamenilor păcătoşi? Inima lor este cufundată  în întuneric spiritual! Însă, dacă suntem creştini adevăraţi, este ca şi cum am avea o lampă ce străluceşte în inima noastră, care, altminteri, ar fi întunecată. După cum reiese din cuvintele lui Petru, acordând atenţie cuvântului profetic al lui Dumnezeu, cuvânt care iluminează, creştinii adevăraţi aveau să se menţină treji şi luminaţi până în zorii unei zile noi. Ei aveau să-şi dea seama că Luceafărul a răsărit nu în inimi umane de carne, ci în faţa întregii creaţii.

13. a) De ce putem avea convingerea că Luceafărul a răsărit deja? b) De ce creştinii pot să suporte condiţiile grele pe care Isus le-a profeţit pentru zilele noastre?

¹³ Luceafărul a răsărit deja! Putem să ne convingem de acest lucru dacă acordăm atenţie marii profeţii a lui Isus referitoare la prezenţa sa. Astăzi, noi vedem împlinirea ei concretizată prin evenimente ca războaie fără precedent, foamete, cutremure de pământ şi predicarea mondială a veştii bune (Matei 24:3–14). Deşi condiţiile grele profeţite de Isus ne apasă şi pe noi, creştinii, putem să le suportăm cu pace şi bucurie în inimi. De ce? Deoarece noi acordăm atenţie cuvântului profetic al lui Dumnezeu şi credem ceea ce promite el pentru viitor. Noi ştim că ne aflăm în pragul celor mai bune timpuri deoarece trăim într-o perioadă foarte avansată a „timpului sfârşitului“ (Daniel 12:4)! Lumea se află în situaţia deplorabilă profeţită în Isaia 60:2: „Iată, întunericul va acoperi pământul şi negură mare popoarele“. Cum poate cineva să se orienteze în acest întuneric? Acordând atenţie cuvântului profetic al lui Dumnezeu în mod umil acum, până nu e prea târziu. Oamenii cu inima sinceră trebuie să se întoarcă la Iehova Dumnezeu, Sursa vieţii şi a luminii (Psalmul 36:9; Faptele 17:28). Numai procedând astfel cineva poate să dobândească adevărata lumină şi poate spera să se bucure de viitorul minunat pe care Dumnezeu l-a prevăzut pentru oamenii ascultători. — Apocalipsa 21:1–5.

„Lumina a venit în lume“

14. Ce trebuie să facem ca să trăim personal împlinirea profeţiilor minunate ale Bibliei?

¹⁴ Scripturile arată clar că Isus Cristos domneşte în prezent ca Rege. Întrucât el a venit la putere în 1914, urmează să se împlinească şi alte profeţii minunate. Dacă dorim să trăim personal  împlinirea lor, trebuie să dovedim că suntem oameni blânzi care exercită credinţă în Isus Cristos şi se căiesc de păcatele şi greşelile comise din ignoranţă. Cei ce iubesc întunericul, evident nu vor primi viaţă veşnică. Isus a spus: „Şi aceasta este judecata: că Lumina a venit în lume şi oamenii au iubit mai mult întunericul decât lumina, pentru că faptele lor erau rele. Căci oricine face răul, urăşte lumina şi nu vine la lumină, ca să nu i se vadă faptele aşa cum sunt. Dar cine lucrează după adevăr vine la lumină, pentru ca faptele să-i fie arătate, întrucât sunt făcute în Dumnezeu“. — Ioan 3:19–21.

15. Ce se va întâmpla dacă vom desconsidera salvarea pe care Dumnezeu a făcut-o posibilă prin intermediul Fiului său?

¹⁵ Lumina spirituală a venit în lume prin intermediul lui Isus, iar ascultarea de el este vitală. Pavel a scris: „Dumnezeu, după ce a vorbit în vechime părinţilor noştri prin proroci, în multe rânduri şi în multe feluri, la sfârşitul acestor zile ne-a vorbit în persoana Fiului, pe care L-a pus moştenitor al tuturor lucrurilor“ (Evrei 1:1, 2). Ce se va întâmpla dacă vom refuza cu dispreţ salvarea pe care Dumnezeu a făcut-o posibilă prin intermediul Fiului său? Iată ce spune Pavel în continuare: „Căci, dacă acel cuvânt vestit prin îngeri era neclintit şi dacă orice abatere şi orice neascultare primea o dreaptă răsplătire, cum vom scăpa noi, dacă stăm nepăsători faţă de o mântuire aşa de mare, care, începând să fie vestită de Domnul, ne-a fost adeverită de cei care au auzit-o, în timp ce Dumnezeu întărea mărturia lor prin semne, puteri şi felurite minuni şi prin darurile Duhului Sfânt, împărţite potrivit cu voia Sa?“ (Evrei 2:2–4). Isus este, într-adevăr, elementul central în proclamarea cuvântului profetic. — Apocalipsa 19:10.

16. De ce putem avea deplină încredere în toate profeţiile lui Iehova Dumnezeu?

¹⁶ Aşa cum am văzut, Petru a spus: „Nici o profeţie din Scriptură nu provine dintr-o interpretare personală“. Oamenii înşişi nu pot fi sursa unor profeţii adevărate, însă putem avea încredere deplină în toate profeţiile lui Dumnezeu. Acestea provin de la însuşi Iehova Dumnezeu. Prin intermediul spiritului sfânt, el le-a dat posibilitatea slujitorilor săi să înţeleagă cum se împlinesc profeţiile biblice. Îi suntem cu adevărat recunoscători lui Iehova că, începând din anul 1914, vedem împlinirea multor astfel de profeţii. Şi suntem pe deplin convinşi că şi profeţiile care nu s-au împlinit încă cu privire la sfârşitul acestui sistem de lucruri nelegiuit vor deveni toate realitate. Este esenţial să continuăm să acordăm atenţie profeţiilor divine în timp ce lăsăm ca lumina noastră să strălucească (Matei 5:16). Cât de recunoscători suntem că Iehova face ca ‘lumina sa să răsară pentru noi în întunecimea’ densă care învăluie astăzi pământul! — Isaia 58:10.

17. De ce avem nevoie de lumină spirituală de la Dumnezeu?

¹⁷ Lumina fizică ne permite să vedem. De asemenea, ea face posibilă creşterea recoltelor, sursele noastră de hrană diversificată. Nu putem trăi fără lumina fizică. Dar ce putem spune despre lumina spirituală? Aceasta ne oferă îndrumare şi ne dezvăluie viitorul, aşa cum este profeţit în Cuvântul lui Dumnezeu, Biblia (Psalmul 119:105). În mod iubitor, Iehova ‘trimite lumina şi adevărul său’ (Psalmul 43:3). Cu siguranţă, ar trebui să manifestăm o apreciere profundă pentru aceste daruri. Prin urmare, să facem tot ce ne stă în putinţă ca să absorbim lumina „cunoştinţei slavei lui Dumnezeu“, astfel încât aceasta să ne lumineze inima figurativă. — 2 Corinteni 4:6; Efeseni 1:18.

18. Ce este acum pregătit să facă Luceafărul lui Iehova?

 ¹⁸ Ce binecuvântaţi suntem să ştim că, în anul 1914, Isus Cristos, Luceafărul, a răsărit în tot universul şi a început să împlinească viziunea transfigurării! Luceafărul lui Iehova este acum prezent, fiind gata să ducă la îndeplinire următoarea etapă a scopului lui Dumnezeu ca împlinire a transfigurării — „războiul zilei celei mari a Dumnezeului Celui Atotputernic“ (Apocalipsa 16:14, 16). După ce acest sistem vechi va fi şters din existenţă, Iehova îşi va îndeplini promisiunea referitoare la „ceruri noi şi un pământ nou“, în care îl vom putea lăuda pentru eternitate în calitatea sa de Suveran şi Domn al universului şi Dumnezeu al profeţiilor adevărate (2 Petru 3:13). Până la venirea acelei zile măreţe, să continuăm să umblăm în lumina divină, acordând atenţie cuvântului profetic al lui Dumnezeu.

Cum aţi răspunde?

• Cum aţi descrie transfigurarea lui Isus?

• Cum ne întăreşte transfigurarea credinţa?

• Cine sau ce este Luceafărul lui Iehova, şi când a răsărit el?

• De ce trebuie să acordăm atenţie cuvântului profetic al lui Dumnezeu?

[Întrebări de studiu]

[Legenda ilustraţiei de la pagina 13]

Puteţi să explicaţi semnificaţia transfigurării?

[Legenda ilustraţiei de la pagina 15]

Luceafărul a răsărit deja. Ştiţi cum şi când?