Să acordăm atenţie cuvântului profetic al lui Dumnezeu pentru zilele noastre

„Înţelege, fiul omului, căci viziunea priveşte timpul sfârşitului!“ — DANIEL 8:17.

1. Ce vrea Iehova să ştie toţi oamenii despre zilele noastre?

IEHOVA nu păstrează doar pentru sine informaţiile privitoare la evenimentele care vor avea loc în viitor. Dimpotrivă, el este Descoperitorul tainelor. De fapt, el vrea ca noi toţi să ştim că am înaintat mult în „timpul sfârşitului“. Cât de importantă este această veste pentru cele şase miliarde de oameni care trăiesc în prezent pe glob!

2. De ce sunt oamenii îngrijoraţi cu privire la viitorul omenirii?

² Ar trebui oare să ne mire că această lume se apropie de sfârşit? Omul poate păşi pe lună, însă în multe locuri de pe pământ nu se poate plimba pe stradă fără să-i fie teamă. El poate să-şi doteze locuinţa cu aparatele cele mai moderne, însă nu poate stăvili valul de familii destrămate. El poate să inaugureze era informaţiei, dar nu poate să-i înveţe pe oameni să trăiască laolaltă în pace. Aceste eşecuri confirmă numeroasele dovezi scripturale care arată că trăim în timpul sfârşitului.

3. Când au fost rostite pentru prima dată pe pământ cuvintele „timpul sfârşitului“?

³ „Timpul sfârşitului“ — aceste cuvinte tulburătoare au fost rostite pe pământ pentru prima dată în urmă cu aproximativ 2 600 de ani de îngerul Gabriel. Un profet al lui Dumnezeu, înspăimântat, l-a auzit pe Gabriel spunând: „Înţelege, fiul omului, căci viziunea priveşte timpul sfârşitului!“ — Daniel 8:17.

 Acesta este „timpul sfârşitului“!

4. Ce alte expresii foloseşte Biblia cu referire la timpul sfârşitului?

⁴ Conform Traducerii lumii noi, în cartea lui Daniel, expresiile „timpul sfârşitului“ şi „sfârşitul . . . la un timp hotărât“ apar de şase ori (Daniel 8:17, 19; 11:35, 40; 12:4, 9). Ele se referă la „zilele din urmă“ prezise de apostolul Pavel (2 Timotei 3:1–5). Isus Cristos s-a referit la această perioadă ca fiind „prezenţa“ (NW) sa ca Rege întronat în cer. — Matei 24:37–39.

5, 6. Cine a ‘alergat încoace şi încolo’ pe parcursul timpului sfârşitului, şi cu ce rezultat?

⁵ În Daniel 12:4 se spune: „Tu, însă, Daniel, ţine ascunse aceste cuvinte şi pecetluieşte cartea, până la timpul sfârşitului. Mulţi vor alerga încoace şi încolo şi cunoştinţa va creşte“. Timp de secole, multe dintre lucrurile scrise de Daniel au fost ţinute ascunse şi sigilate, fiind inaccesibile înţelegerii umane. Dar ce putem spune despre zilele noastre?

⁶ În acest timp al sfârşitului, mulţi creştini fideli au ‘alergat încoace şi încolo’ în paginile Cuvântului lui Dumnezeu, Biblia. Cu ce rezultat? Întrucât Iehova le-a binecuvântat eforturile, cunoştinţa adevărată a devenit abundentă. De exemplu, Martorii unşi ai lui Iehova au fost binecuvântaţi cu perspicacitate ca să înţeleagă că Isus Cristos a devenit Rege ceresc în anul 1914. Potrivit cuvintelor apostolului Petru consemnate în 2 Petru 1:19–21, cei unşi împreună cu însoţitorii lor loiali ‘dau atenţie cuvântului profetic’ (NW) şi sunt absolut siguri că timpul actual este „timpul sfârşitului“.

7. Care sunt câteva dintre relatările ce fac din cartea lui Daniel o carte unică?

⁷ Cartea lui Daniel este unică în mai multe privinţe. Din paginile ei aflăm că un rege îi ameninţă cu moartea pe înţelepţii de la curte din cauză că aceştia nu pot să-i dezvăluie şi să-i interpreteze un vis tulburător, însă profetul lui Dumnezeu dezleagă enigma. Trei tineri ce refuză să se închine înaintea unei imagini impunătoare sunt aruncaţi într-un cuptor supraîncălzit, şi totuşi supravieţuiesc fără ca măcar un fir de păr să li se pârlească. În timpul unui ospăţ, sute de persoane văd o mână care scrie cuvinte misterioase pe un perete al palatului. Un grup de conspiratori perfizi pun la cale un complot prin care reuşesc să-l arunce într-o groapă cu lei pe un bătrân, însă acesta iese de acolo nevătămat. Într-o viziune apar patru fiare, cărora li se atribuie o semnificaţie profetică ce străbate mileniile până în timpul sfârşitului.

8, 9. Cum ne poate fi utilă cartea lui Daniel îndeosebi în prezent, în timpul sfârşitului?

⁸ Cartea lui Daniel urmăreşte în mod vădit un fir narativ şi unul profetic. Ambele, deşi foarte diferite, ne pot consolida credinţa. Pasajele narative ne dezvăluie că Iehova Dumnezeu îi binecuvântează pe aceia care îşi păstrează integritatea faţă de el, iar pasajele profetice ne întăresc credinţa arătându-ne că Iehova cunoaşte cursul istoriei cu secole, ba chiar cu milenii înainte.

⁹ Profeţiile consemnate de Daniel ne îndreaptă atenţia spre Regatul lui Dumnezeu. Pe măsură ce observăm împlinirea acestor profeţii, ne sunt întărite credinţa, precum şi convingerea că trăim în timpul sfârşitului. Dar unii critici îi impută lui Daniel că profeţiile din cartea ce-i poartă numele au fost scrise în realitate după ce au avut loc evenimentele care se pare că le-au împlinit. Dacă aceste acuzaţii sunt adevărate, ele ridică mari semne de întrebare cu privire la autenticitatea profeţiei lui Daniel despre „timpul sfârşitului“. Scepticii pun la îndoială şi pasajele narative ale cărţii. De aceea, să cercetăm lucrurile în profunzime.

La proces!

10. Ce acuzaţie este adusă cu privire la cartea lui Daniel?

¹⁰ Imaginaţi-vă că vă aflaţi la tribunal şi că asistaţi la un proces. Procurorul insistă că acuzatul se face vinovat de fals şi uz de fals. Ei bine, criticii spun despre cartea lui Daniel, care se recomandă drept o lucrare autentică, scrisă de un profet evreu ce a trăit în secolele al VII-lea şi al VI-lea î.e.n., că este un fals. Prin urmare, să vedem, mai întâi, dacă partea narativă a cărţii corespunde realităţii istorice.

11, 12. Ce se poate spune despre acuzaţia că Belşaţar este doar un personaj fictiv?

¹¹ Să analizăm o situaţie ce ar putea fi numită cazul monarhului care lipseşte. În Daniel capitolul 5 se arată că, atunci când oraşul Babilon a fost cucerit în anul 539 î.e.n., regele care domnea acolo era Belşaţar. Criticii au pus acest lucru sub semnul  întrebării, deoarece numele lui Belşaţar nu a fost găsit decât în Biblie, iar istoricii antichităţii au spus că ultimul rege babilonian a fost Nabonid.

¹² În anul 1854 însă, printre ruinele anticului oraş babilonian Ur, care se află pe teritoriul Irakului de astăzi, s-au descoperit câţiva cilindri mici de argilă. Aceste documente cuneiforme conţin o rugăciune în care regele Nabonid s-a referit la „Bel-sar-ussur, fiul meu cel mare“. Chiar şi criticii s-au simţit obligaţi să accepte că acesta era Belşaţar, cel menţionat în cartea lui Daniel. Prin urmare, monarhul care lipseşte nu lipsea, de fapt, numai că încă nu era cunoscut din izvoarele laice. Aceasta este doar una dintre multele dovezi care confirmă că scrierile lui Daniel sunt cu adevărat autentice şi că, într-adevăr, cartea lui Daniel face parte din Cuvântul lui Dumnezeu, căruia merită să-i acordăm toată atenţia chiar acum, în timpul sfârşitului.

13, 14. Cine a fost Nebucadneţar, şi cărui zeu fals i-a fost el cu precădere devotat?

¹³ O parte integrantă a cărţii lui Daniel o constituie profeţiile referitoare la succesiunea puterilor mondiale şi la acţiunile unora dintre conducătorii acestora. Unul dintre ei ar putea fi numit un războinic care a clădit un imperiu. În calitate de prinţ moştenitor al Babilonului, el, împreună cu armata lui, a zdrobit armata faraonului Nechao la Carchemiş. Însă o veste l-a obligat pe prinţul babilonian victorios să lase în seama generalilor săi încheierea operaţiunilor militare. În 624 î.e.n., când a aflat că tatăl său, Nabopolassar, murise, tânărul Nebucadneţar a urcat la tronul Babilonului. Pe parcursul celor 43 de ani de domnie, el a clădit un imperiu ce cuprindea teritorii care aparţinuseră cândva Asiriei şi şi-a extins domeniul ocupând Siria şi Palestina până la graniţa cu Egiptul.

¹⁴ Nebucadneţar manifesta devoţiune religioasă îndeosebi faţă de Marduk, zeul principal al Babilonului. Regele i-a atribuit lui Marduk toate victoriile sale. În Babilon, Nebucadneţar a construit şi a împodobit templele lui Marduk şi ale multor altor zei ai Babilonului. Este posibil ca imaginea de aur ridicată de acest rege babilonian în câmpia Dura să-i fi fost dedicată lui Marduk (Daniel 3:1, 2). Pe lângă aceasta, se pare că Nebucadneţar se bizuia foarte mult pe divinaţie când îşi pregătea acţiunile militare.

15, 16. Ce a făcut Nebucadneţar pentru Babilon, şi ce s-a întâmplat când s-a lăudat cu măreţia sa?

¹⁵ Când Nebucadneţar a terminat construirea masivelor ziduri duble ale Babilonului începute de tatăl său, această capitală părea de necucerit. Se spune că, spre bucuria reginei sale, care era originară din Media şi căreia îi era foarte dor de dealurile şi pădurile meleagurilor natale, Nebucadneţar a construit grădinile suspendate, considerate una dintre cele şapte minuni ale lumii antice. El a făcut din Babilon unul dintre cele mai mari oraşe fortificate din acea vreme. Şi cât de mândru era el de acest lăcaş al închinării false!

¹⁶ „Oare nu este acesta Babilonul cel mare, pe care mi l-am zidit eu?“, s-a lăudat Nebucadneţar într-o zi. Însă, conform cu Daniel 4:30–36, „în timp ce cuvântul era încă în gura împăratului“, acesta a fost lovit de nebunie. Timp de şapte ani, în care a fost inapt de a guverna, el a mâncat iarbă, aşa cum prezisese Daniel. După aceea, regatul i-a fost restituit. Cunoaşteţi semnificaţia profetică a acestui fapt? Aţi putea explica legătura ce există între împlinirea principală a acestei profeţii şi timpul sfârşitului?

Câteva elemente profetice

17. Cum aţi descrie visul profetic pe care Dumnezeu i l-a trimis lui Nebucadneţar în cel de-al doilea an de domnie al acestuia în calitate de conducător mondial?

¹⁷ Să ne referim acum la câteva elemente profetice din cartea lui Daniel. În al doilea an de domnie al lui Nebucadneţar în calitate de conducător mondial conform profeţiei biblice (606–605 î.e.n.), Dumnezeu i-a trimis acestuia un vis înfricoşător. Potrivit cu Daniel capitolul 2, în vis i-a  apărut o imagine uriaşă care avea capul de aur, pieptul şi braţele de argint, pântecele şi coapsele de aramă, gambele de fier, iar labele picioarelor de fier amestecat cu lut. Oare ce reprezentau aceste părţi ale imaginii?

18. Ce anume au reprezentat capul de aur, pieptul şi braţele de argint şi pântecele şi coapsele de aramă ale imaginii din vis?

¹⁸ Profetul lui Dumnezeu i-a spus lui Nebucadneţar: „Tu, împărate, . . . eşti capul de aur!“ (Daniel 2:37, 38). Nebucadneţar a fost primul rege dintr-o dinastie care a condus Imperiul Babilonian. Acesta a fost cucerit de Medo-Persia, reprezentată de pieptul şi braţele de argint ale imaginii. A urmat apoi Imperiul Grec, simbolizat de pântecele şi coapsele de aramă. Cum s-a născut această putere mondială?

19, 20. Cine a fost Alexandru cel Mare, şi ce rol a jucat el în ridicarea Greciei la rangul de putere mondială?

¹⁹ În secolul al IV-lea î.e.n., un tânăr a jucat un rol important în împlinirea profeţiei lui Daniel. El s-a născut în anul 356 î.e.n., iar lumea a ajuns să-l numească Alexandru cel Mare. Când tatăl său, Filip, a fost asasinat în 336 î.e.n., Alexandru, în vârstă de 20 ani, a moştenit tronul Macedoniei.

²⁰ La începutul lunii mai a anului 334 î.e.n., Alexandru a început o campanie de cuceriri. Armata lui era mică (30 000 de pedeştri şi 5 000 de călăreţi), dar eficientă. La râul Granicos, aflat în nord-estul Asiei Mici (actualmente pe teritoriul Turciei), Alexandru a ieşit învingător în 334 î.e.n. în prima lui bătălie împotriva perşilor. În 326 î.e.n., acest cuceritor neînduplecat îi supusese pe perşi şi înaintase spre est până la fluviul Indus, aflat pe teritoriul care corespunde astăzi Pakistanului. Însă el a pierdut ultima bătălie în timp ce se afla în Babilon. La 13 iunie 323 î.e.n., în vârstă de numai 32 de ani şi 8 luni, Alexandru s-a predat celui mai implacabil duşman, moartea (1 Corinteni 15:55). Totuşi, ca urmare a cuceririlor sale, Grecia a devenit o putere mondială, aşa cum s-a prezis în profeţia lui Daniel.

21. Pe lângă Imperiul Roman, ce altă putere mondială a fost simbolizată de gambele de fier ale imaginii din vis?

²¹ Ce reprezintă gambele de fier ale uriaşei imagini? Acestea reprezintă Roma, o putere ca de fier, care a sfărâmat şi a zdrobit Imperiul Grec. Manifestând o totală lipsă de respect faţă de Regatul lui Dumnezeu proclamat de Isus Cristos, romanii l-au omorât pe Isus pe un stâlp de tortură în anul 33 e.n. În încercarea de a zdrobi adevăratul creştinism, Roma i-a persecutat pe discipolii lui Isus. Însă gambele de fier ale imaginii din visul lui Nebucadneţar nu reprezentau numai Imperiul Roman, ci şi puterea politică ce a rezultat din el — puterea mondială anglo-americană.

22. Cum ne ajută imaginea din vis să înţelegem că am înaintat mult în timpul sfârşitului?

²² Un studiu atent oferă dovezi că noi am înaintat mult în timpul sfârşitului, întrucât trăim în timpul guvernării reprezentate de labele picioarelor de fier şi lut ale imaginii din vis. Unele guverne din zilele noastre sunt asemenea fierului, cu alte cuvinte sunt autoritare, în timp ce altele sunt asemenea lutului. În pofida naturii fragile a lutului, din care este făcută „descendenţa oamenilor“, guvernele asemănătoare fierului au fost obligate să le permită oamenilor de rând să aibă un cuvânt de spus în cadrul guvernelor care îi conduc (Daniel 2:43, NW; Iov 10:9). Bineînţeles, între guvernarea autoritară şi oamenii de rând nu poate exista coeziune, la fel cum între fier şi lut nu există aderenţă. Însă Regatul lui Dumnezeu va pune capăt în curând acestei lumi scindate din punct de vedere politic. — Daniel 2:44.

23. Cum aţi descrie visul şi viziunile pe care le-a avut Daniel în primul an de domnie al lui Belşaţar?

²³ Cel de-al şaptelea capitol al captivantei profeţii a lui Daniel ne poartă şi el până în timpul sfârşitului. Acest capitol relatează un eveniment care a avut loc în primul an de domnie al regelui babilonian Belşaţar. Daniel, care pe atunci avea peste 70 de ani, a avut „un vis şi viziuni în mintea lui, pe când era în pat“. Cât l-au înfricoşat aceste viziuni! „Iată!“ (NW), a exclamat el. „Cele patru vânturi ale cerurilor au izbucnit pe Marea cea Mare. Şi patru fiare mari au ieşit din mare, deosebite una de alta“ (Daniel 7:1–8, 15). Ce fiare ciudate! Prima este un leu înaripat, iar a doua seamănă cu un urs. Urmează un leopard care are patru aripi şi patru capete! Cea de-a patra fiară,  extraordinar de puternică, are dinţi mari ca de fier şi zece coarne. Din mijlocul celor zece coarne apare un „corn mic“, având ‘ochi ca ochii de om şi o gură care vorbeşte lucruri mari’. Ce creaturi hidoase!

24. Potrivit cu Daniel 7:9–14, ce vede profetul întâmplându-se în cer, şi la ce se referă această viziune?

²⁴ În continuare, viziunile lui Daniel prezintă evenimente din domeniul ceresc (Daniel 7:9–14). „Cel Bătrân de Zile“, Iehova Dumnezeu, este înfăţişat stând pe tronul său glorios ca Judecător. ‘Mii de mii de slujitori Îi slujesc şi de zece mii de ori zece mii stau înaintea Lui.’ Condamnând fiarele, Dumnezeu ia guvernarea de la ele şi distruge cea de-a patra fiară. Guvernarea de durată asupra ‘popoarelor, neamurilor şi oamenilor de toate limbile’ îi este încredinţată ‘Unuia ca un Fiu al Omului’. Acest lucru se referă la timpul sfârşitului şi la întronarea Fiului Omului, Isus Cristos, în anul 1914.

25, 26. Ce întrebări ne-am putea pune când citim cartea lui Daniel, şi ce publicaţie ne poate ajuta să găsim răspunsurile?

²⁵ Cei ce citesc cartea lui Daniel îşi pun cu siguranţă unele întrebări. De exemplu, ce reprezintă cele patru fiare din Daniel capitolul 7? Care este semnificaţia celor „şaptezeci de săptămâni“ profetice din Daniel 9:24–27? Ce putem spune despre Daniel capitolul 11 şi despre prezisul conflict dintre „regele nordului“ şi „regele sudului“ (NW)? La ce ne putem aştepta din partea acestor regi în timpul sfârşitului?

²⁶ Iehova le-a acordat ajutor slujitorilor săi unşi de pe pământ, „sfinţilor Celui Prea Înalt“, cum sunt numiţi ei în Daniel 7:18, ca să înţeleagă aceste lucruri. Mai mult decât atât, „sclavul fidel şi prevăzător“ (NW) s-a îngrijit ca fiecare dintre noi să înţeleagă mai bine scrierile inspirate ale profetului Daniel (Matei 24:45). Acest lucru este posibil în prezent graţie cărţii Să acordăm atenţie profeţiei lui Daniel!, o carte lansată recent. În această publicaţie de 320 de pagini, frumos ilustrată, este analizată fiecare parte a cărţii lui Daniel. Este dezbătută fiecare profeţie, care ne va întări credinţa, şi fiecare pasaj narativ consemnate de mult iubitul profet Daniel.

Semnificaţia pentru zilele noastre

27, 28. a) Ce putem spune pe bună dreptate despre împlinirea profeţiilor din cartea lui Daniel? b) În ce perioadă ne aflăm, şi ce ar trebui să facem?

²⁷ Să reflectăm la următoarea idee importantă: Toate profeţiile consemnate în cartea lui Daniel s-au împlinit, cu excepţia câtorva detalii. De exemplu, în prezent observăm situaţia mondială ilustrată de labele picioarelor imaginii din vis despre care se vorbeşte în Daniel capitolul 2. Buşteanul menţionat în Daniel capitolul 4 a fost dezlegat prin întronarea Regelui mesianic, Isus Cristos, în anul 1914. Într-adevăr, aşa cum s-a profeţit în Daniel capitolul 7, Cel Bătrân de Zile i-a încredinţat Fiului Omului guvernarea. — Daniel 7:13, 14; Matei 16:27—​17:9.

²⁸ Cele 2 300 de zile menţionate în Daniel capitolul 8, precum şi cele 1 290 de zile şi cele 1 335 de zile menţionate în capitolul 12 au trecut demult, pierzându-se în negura vremii. Din studierea capitolului 11 al cărţii lui Daniel reiese că conflictul dintre „regele nordului“ şi „regele sudului“ a ajuns în faza finală. Toate aceste lucruri confirmă dovezile scripturale care arată că am înaintat mult în timpul sfârşitului. Ţinând cont de momentul unic în care ne aflăm în scurgerea timpului, ce ar trebui să fim hotărâţi să facem? Fără îndoială, ar trebui să acordăm atenţie cuvântului profetic al lui Iehova Dumnezeu.

Cum aţi răspunde?

• Ce vrea Iehova să ştie toţi oamenii despre zilele noastre?

• Cum poate cartea lui Daniel să ne întărească credinţa?

• Care sunt componentele imaginii din visul lui Nebucadneţar, şi ce au simbolizat acestea?

• Ce este demn de remarcat în ce priveşte împlinirea profeţiilor consemnate în cartea lui Daniel?

[Întrebări de studiu]